În ciuda proprietăţilor sale uimitoare, care o fac un bun izolator, impermeabilă, antibacterială şi rezistentă la foc, lâna celor 300.000 de oi din judeţ ajunge, de cele mai multe ori, la gunoi. În anii 80, cu lâna de pe trei sute de oi, ciobanii spun că îşi cumpărau o maşină Aro, iar cei cu turme şi mai mari îşi făceau case. Astăzi, o vând cu 50 de bani kilogramul unor intermediari care o duc la turci sau, supăraţi pe preţul mic, o aruncă pur şi simplu la gunoi.
Datorita bulelor de aer (poate avea până la 80% aer), lâna este cosiderată “natural climate zone” și este un izolator foarte bun. Este folosită în zonele reci pentru a ține cald, însă și Beduinii din Sahara poartă lână pentru a le ține răcoare.
Lâna este impermeabilă, mai exact “respinge apa” datorită lanolinei pe care o conține, mai precis a grăsimii pe care oaia o secretă tocmai pentru a oferi impermeabilitate blăniței. Umezeala absorbită în combinație cu lanolina formează un fel de săpun care este antibacterial. Mirosurile urâte sunt și ele absorbite, iar lâna e folosintă în expediții, acolo unde spălatul nu este la îndemână, spun specialiştii.
Lâna este singurul tip de fibră care rezistă în mod natural la foc, acolo unde multe dintre fibrele sintetice se topesc instant şi se lipesc de piele. Sub foc puternic arde şi lâna, însă e o ardere molcomă, iar dacă focul este îndepărtat arderea se oprește. Acesta este unul dintre motivele pentru care lâna este preferată de armata US si de companiile care produc avioane.
Cu toate acestea, cantităţi impresionante de lână de la cele 300.000 de animale din judeţ ajung la gunoi. Cel puţin aşa susţin oierii din mai multe zone din judeţul nostru, dar nu numai.
Ioan Râpan din Lechinţa: „Lâna e cea mai mare problemă la crescătorii de ovine. De la un an la altul, preţul tot scade. Nu este cerere pe piaţă. Dacă o dăm, primim preţuri mici. Sunt ceva turci care o adună la Sibiu. Anul acesta a fost un leu kilogramul, iar tunsul unei oi costă trei”.
Silivan Scuturici din Jelna: „Nu facem nimic cu lâna. O ţâpăm la gârlă dacă nu vine nimeni să ne-o cumpere. O dăm la gunoi. E foarte păcat. Până acum, lumea se îmbrăca cu lână, pielea oilor era folosită, dar acum nu mai trebuie nici lâna, nici brânza noastră, nimic. Suntem pe cale de dispariţie”.
Vasile Petrican din Lechinţa: „Eu am 1200 de oi şi nu am putut vinde nicăieri lâna. De doi ani, depozitez lâna. Nu avem piaţă de desfacere. S-au dus tratative cu Turcia, dar nu avem până acum niciun răspuns concret. E mai scump să tunzi o oaie decât se oferă pe kilogramul de lână”.
Ion Cătinean din Ocniţa: „Lâna o aprindem că vin şi ne dau, în batjocură, 50 de bani pe kilogram. Mulţi s-o descurajat, o aprind prin păraie. Care-o ieu şi o dau mai departe precis că câştigă, că nu o ieu de pomană. Aşa că ţăranu se descurajază”.
Eugen Vişan din Mociu (Cluj): „Lâna o dăm de pomană la ţigani. Alţii o duc prin păraie. Înainte era plătită. Am dus-o la Cisnădie, pe vremuri, să făceau covoare, acuma, nu. Preţul la lână şi la miel e la pământ. Nu ştiu ce va mai fi peste câţiva ani. Pe lâna de la o turmă de oi, sibienii îşi cumpărau Aro”
Vasile Arsîn, Alba: „Mi-aduc aminte că, în 85-86, un kil de lână era mai scump ca o ladă de bere. Era 7 lei şi 6 lei o ladă de bere Trei Stejari. Acum lâna e de nimic. Nu îţi poţi plăti tundătorul. Pe lâna de la 500-600 de oi căsătoreai un copil, cumpărai o casă. Acum e nimic. O piele de oaie nu mai e nimic. Eu, de exemplu, am tăiat 100 de oi şi pielea am dat-o cu trei lei. Strigător la cer”
Preşedintele Federaţiei Romovis, Ioan Câmpian, a spus pentru Timp Online că, la nivel naţional, se caută soluţii pentru vânzarea lânii la export: „De lână nici nu mai are sens să vorbesc, e scăzută ca preţ. Oriunde am umblat în lume, nu am găsit soluţie să o valorificăm, acum sunt nişte promisiuni vagi, dar nu e nimic semnat. Suntem la faza de discuţii să vedem dacă Germania o va cumpăra pentru izolaţia la maşini şi la case. Până acum foarte puţini au vândut-o. Au luat-o nişte bişniţari cu 1 leu-1,5 lei. Nu a vândut nimeni cu 2 lei kilogramul, ori tunsul unei oi costă trei lei. Pe vremea lui Ceauşescu, nu că ne pare rău după ea, dar facem o comparaţie, cu banii de pe lâna la 300 de oi cumpăram o Dacie”.
Oierii din mai multe judeţe s-au adunat, duminică, la Viişoara la cea de-a XVII-a ediţie a Expoziţiei de ovine, ocazie cu care şi-au spus păsurile inclusiv ministrului Agriculturii, Achim Irimescu.
Pe vremea lui Ceausescu preturile tuturor produselor erau stabilite de la Bucuresti si nu aveau nimic in comun cu cererea si oferta. Unele preturi erau vandute sub pretul de productie altele erau vandute la suprapret.
In ziua de azi lumea nu prea mai cumpara produse de calitate si pe care sa le foloseasca timp de 20 de ani. Foarte multi cumpara produse ieftine pe care le folodesc un an, le arunca la gunoi si isi cumpara altele. Cine mai cumpara „covoare persiene”? Fabrica/secția de covoare din Bistrita se afla la etajul 1 al blocului in care se afla cinematograful Dacia si s-a desfiintat in jurul anului 1985. Cine mai cumpara manusi din piele la pret de 200 lei. Cine mai merge cu cojoc sau cu caciula de oaie?
Tehnologia a evoluat si se gasesc tot felul de inlocuitori ieftini care izoleaza la fel de bine ca si lâna.
Asa au avut grija guvernele postdecembriste de agricultura.Proiecte si programe in defavoarea celor care muncesc. Lana,laptele,vacile,porcii,etc .la preturi foarte mici .Cand taranul roman sa plateasca curent,gaz,medicamente cu banii castigati prin vanzarea produselor agricole nu ii anung.