Legile electorale, modificate. Care sunt noutățile pentru viitoarele alegeri

Legea privind codul electoral a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Au fost modificate astfel Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Ce prevede noua lege:

– Este interzisă prezentarea de exit poll-uri până la ora 24.00.

– Birourile electorale ale secţiilor de votare din diaspora pot fi completate, la nevoie, cu români care locuiesc în străinătate sau cu personal al ambasadelor sau consulatelor.

– Prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se va vota între orele locale 12.00 – 21.00, iar sâmbătă şi duminică între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii pot vota până cel mult la ora 23.59.

– Prelungirea votului până la miezul nopţii este posibilă şi în ţară, dacă situaţia o impune. În ţară se votează, însă, doar în cursul zilei de duminică.

– Introducerea votului prin corespondenţă pentru alegerile prezidenţiale.

– Partidele politice vor putea finanţa din bugetele proprii campanii electorale prezidenţiale, considerându-se că un candidat nu îşi poate finanţa singur campania electorală.

Anul acesta, alegerile prezidențiale vor avea loc în 10 noiembrie (primul tur de scrutin) și 24 noiembrie (al doilea tur de scrutin).

AEP a transmis într-un comunicat:

Principalele metode de a îmbunătăți accesul la vot al alegătorilor români aflați în străinătate sunt următoarele:

a) stabilirea posibilităţii alegătorului care dorește să voteze în străinătate la alegerile pentru Preşedintele României de a se înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, la care vor anexa copia scanată sau fotografia actului de identitate; alegătorii care votează fără a fi formulat cerere în acest sens vor fi înscriși în listele electorale suplimentare;
b) creșterea duratei votării la secțiile de votare din străinătate; votarea va începe în ziua de vineri, ora locală 12.00 şi se va încheia la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 07.00 şi se va încheia la ora locală 21.00; în ziua de duminică votarea se deschide la ora locală 07.00 şi se va încheia la ora locală 21.00;
c) posibilitatea prelungirii programului de votare; astfel, alegătorii care la ora 21.00 se vor afla la sediul secţiei de votare, precum și cei care se vor afla la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să îşi exercite dreptul de vot; un membru al biroului electoral al secției de votare desemnat de președintele acestuia va verifica la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și va constata și monitoriza ordinea în care aceștia au acces în localul de vot; alegătorii aflați in situațiile mai sus menționate vor putea vota până cel mult la ora 23.59.
d) implementarea votului prin corespondență la alegerile pentru Președintele României; alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze prin corespondență vor trebui să se înregistreze prin intermediul unui formular on-line, la care vor anexa copia scanată sau fotografia actului de identitate, precum și a documentului emis de statul străin care dovedește dreptul de ședere; alegătorii care s-au înregistrat ca alegători prin corespondență vor primi documentele aferente ambelor tururi de scrutin pentru Președintele României, putând alege, în funcție de termenele de livrare a corespondenței, să transmită plicurile în țară sau la sediile misiunilor diplomatice și consulare;
e) creșterea capacității secțiilor de votare din străinătate prin mărirea numărului membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și, implicit, a numărului operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;
f) generarea listelor electorale suplimentare din străinătate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
g) continuarea bunelor practici utilizate la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019 prin constituirea Rețelei electorale naționale, for de cooperare pentru a adresa noile provocări la adresa securității și rezilienței sistemului electoral românesc;
h) posibilitatea finanțării campaniei electorale pentru funcția de Președinte al României și de către formațiunile politice care propun candidați, actualul cadru legislativ restrângând aria finanțatorilor la candidați.

Datele privind adresele din străinătate ale alegătorilor care se vor înregistra online pe site-ul ce va fi creat de Autoritatea Electorală Permanentă ca alegători în străinătate sau ca alegători prin corespondență nu vor fi accesibile autorităților locale sau fiscale, ci numai organismelor electorale și/sau instituțiilor care organizează votul în străinătate și votul prin corespondență.