Legumicultorii locali ne învață cum să deosebim roșiile sănătoase de cele date în exces cu pesticide

Goana după profituri rapide îi determină pe mulţi dintre legumicultorii din România să găsească soluţii pentru forţarea culturilor şi grăbirea recoltei. Specialiştii în horticultură spun că această practică, dacă se bazează pe folosirea unor chimicale, are ca efect nu numai deprecierea legumelor, ci şi îmbolnăvirea gravă a consumatorilor. Mulţi români preferă să plătească în plus la piaţă, doar să ştie că achiziţionează tomate produse strict pe teritoriul ţării. Specialiştii avertizează că faptul în sine de a fi autohtone nu reprezintă neapărat şi o garanţie a purităţii produselor. De la o vreme, au apărut tot mai multe semnale de alarmă în spaţiul public care vizează obiceiul unor legumicultori români de a forţa coacerea tomatelor cu chimicale, pentru a le valorifica timpuriu, la preţuri foarte mari.

Despre aceste lucruri am vorbit cu doi dintre producătorii de legume din județ care vin cu marfă la piața locală.

Ioan Simionca din Monor ne-a spus că cel mai ușor recunoaștem roșiile ecologice după semințe: ”O roșie care a fost dată cu substanța de coacere nu va avea semințe. Ea nu ajunge la maturitate ca să se dezvolte. Va fi coaptă în interior în totalitate, dar nu va avea semințe. Roșiile pe care eu le am au semințele galben-verzui, ceea ce înseamnă că s-au copt natural, au ajuns la maturitate, sămânța e bine formată, mare. Noi nu am stropit deloc cultura de roșii și noi, familia noastră, mănâncăm roșii. Nu aș putea da cu pesticid ceva ce mănânc eu și familia mea”.

La rândul lui, Florentin Bodiu din Dumitra a spus că o altă metodă prin care putem deosebi legumele care s-au copt natural de celelalte este mirosul și gustul: ”Din moment ce leguma are cât de cât un gust intens și un miros care îi arată și prospețimea, și cât de natural s-a făcut, e bună. Dacă îi lipsește mirosul și gustul, deja vorbim de marfă industrială. Tututor clienților le spun să nu se uite la formă. Chiar dacă roșia e crăpată și urâtă, să aibă miros și gust. Atunci e una ecologică. În afară de două-trei stropiri, noi, la Dumitra, nu administrăm nimic chimic. Eu aș încuraja oamenii să cumpere de la micii producători care nu își vor permite niciodată să administreze o grămadă de pesticide pentru că sunt foarte scumpe. Semințele industriale sunt și ele foarte scumpe. Eu folosesc semințe de la soiuri vechi de 60-70 de ani pe care încerc să le păstrez. Am Inimă de bou, soi tradițional românesc. Anul trecut am avut o roșie din acest soi care cântărea 1,640 de kg, record pe țară. Fusese un concurs la Sibiu care a fost câștigat de cineva cu o roșie de 1,40 kg. Din păcate, a mea s-a copt după concurs, dar cei de la Direcția Agricolă mi-au confirmat că a fost cea mai mare din țară. Sper ca și anul acesta să avem roșii la fel de frumoase”.

Roșiile ecologice costă între 10 și 15 lei kilogramul. Sâmbătă, la piața locală s-au vândut imediat cele din soiul Inimă de bou, dar Florentin Bodiu poate fi găsit zilnic cu altele similare în Piața Decebal, iar Ioan Simionca, de regulă, sâmbăta la piața locală.