Rep: De ce rediscută APM subiectul variantei ocolitoare Bistriţa Sud?
Ştefan Mureşan – director APM Bistriţa-Năsăud: Pentru că, potrivit legii, noi trebuie să preluăm în continuare documentaţia chiar dacă avem două procese pe rol cu un grup de cetăţeni din Bistriţa. Primul proces, de suspendare, l-am câştigat la Bistriţa, iar la Curtea de Apel Cluj l-am pierdut, cu menţiunea că el va rămâne valabil până la soluţionarea procesului pe fond care are loc la Bistriţa. Procesul de aici a avut parte de trei amânări până acum, urmând ca pe 6 iunie să se dea soluţia finală. Între timp, noi suntem obligaţi să preluăm în continuare acte, să anunţăm cetăţenii ca ei să poată depune plângeri dacă vor pentru acest proiect. Noi studiem toate documentaţiile depuse şi ne vom adresa Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, forul nostru superior, de la care vom cere un punct de vedere privind continuarea acestei proceduri.
Înţeleg de la dumneavoastră că, în acest moment, nu poate fi vorba de implementarea proiectului de construire a variantei ocolitoare.
Nu, categoric nu. Proiectul poate fi implementat abia după ce noi eliberăm avizul de mediu. Noi discutăm acum despre Planul Urbanistic General (PUG), el este contestat pentru că acum cuprinde şi acest drum ocolitor. Dacă în 6 iunie a.c. vor câştiga cetăţenii care îl contestă, atunci PUG-ul se anulează, iese din calcul. Cetăţenii au contestat acest PUG fiindcă şoseaua ocolitoare trece prin intravilan, deci nu mai e ocolitoare. Oamenii au mai câştigat un proces cu Consiliul Local şi consideră că drumul are acelaşi traseu acuzând, pe undeva, şi APM că nu ţine cont de situaţia aceasta. Noi nu avem experţi, nu avem proiectanţi care să vină şi să măsoare în teren şi să vedem dacă respectă aceleaşi condiţii. Poate că proiectul, prin scurtarea traseului şoselei, nu mai e acelaşi, dar în acelaşi timp poate fi acelaşi. Aşa cum se ştie, varianta ocolitoare s-a mai scurtat. Iniţial era până la Livezile şi necesita un certificat de urbanism de la CJ, apoi a fost scurtat traseul până la Unirea, iar certificatul a fost emis de Primăria Bistriţa. Problema în fond este alta. Noi nu am făcut decât să dăm curs solicitării Consiliului Local Bistriţa. În cazul în care refuzam acest lucru, ne dădea în judecată Primăria Bistriţa. Aşa, ne-au dat cetăţenii. Primăria a făcut demersurile legale, a depus documentaţiile în conformitate cu legea, iar noi am fost obligaţi să continuăm. Legea nu ne permite să stopăm dezvoltarea unui proiect.
Dar care e opinia specialiştilor de la APM în privinţa Pădurii Codrişor? Au dreptate cei care spun că e în pericol întreg oraşul dacă va fi tăiată chiar şi parţial?
Vedeţi, chestiunea aceasta ne frământă. Am avuto problemă similară când am fost de acord cu reabilitarea Parcului Municipal. Toată lumea a fost împotriva acelui proiect, însă noi ne-am dat seama că se făcea o reparaţie a parcului. Au fost extraşi nişte arbori care nu erau preţioşi, ci erau în vârstă şi, oricum, se întâmplau accidente. În ce priveşte Pădurea Codrişor, ea e o pădure frumoasă, benefică pentru mediu fiindcă e un factor de împrospătare a stratului de ozon. Cetăţenii spun că acolo s-ar putea face multe lucruri frumoase, drumeţii, amenajamente pe versanţi. Mai demult ştiu că erau nişte probleme legate de alunecările de teren. Nişte geologi au arătat că straturile sunt înclinate spre râul Bistriţa, în profunzime sunt straturi freatice, umede, şi s-ar putea întâmpla un accident prin alunecare, bararea râului şi inundaţii. Au fost studiate aceste fenomene. Exista şi un proiect pentru consolidarea versanţilor. Construcţia variantei ocolitoare ar prevedea însă lucrări de consolidarea zonelor pe unde ar trece şoseaua. Vor fi nişte lucrări de artă, în deal şi la malul râului Bistriţa. Pe de altă parte, chiar dacă se taie pădurea, se poate reface. Vedeţi că la Bistriţa nu s-a ţinut cont de poziţia specialiştilor de mediu. Am clamat că nu trebuie tăiaţi aborii de pe Bulevardul Republicii, dar a fost tăiaţi. Pe strada Odobescu erau nişte castani foarte frumoşi, dar şi aceia au fost tăiaţi. Cineva nu i-a agreat deşi sunt splendizi primăvara.
Aşadar APM e oarecum neputincioasă în faţa deciziilor administraţiei locale. De ce se întâmplă lucrul acesta din moment ce activitatea dumneavoastră este aceea de „protecţie” a mediului?
Până prin anii 2000, APM dădea ea avizele pentru tăierile ce se făceau atât în mediul urban, cât şi rural. Legea s-a schimbat prin intervenţii în Parlament, astfel încât noi nu mai avem niciun cuvânt de spus când sunt tăiaţi arborii sau toaletizaţi.
Nici măcar în privinţa celor din Pădurea Codrişor?
Nici măcar.
Revenind la varianta ocolitoare. Cât credeţi că ar mai putea dura procedura de mediu?
Aşteptăm un răspuns din partea Agenţiei Naţionale de Mediu şi vedem ce putem face. Va mai dura pentru că o procedură nu este chiar atât de simplă. Acum colectăm date, apoi trecem totul prin Colectivul de Analiză, unde vin şi alţi specialişti, acolo vom analiza şi părerile cetăţenilor, deci va mai dura. Între timp, intervine şi soluţia instanţei. Dacă în 6 iunie, Tribunalul Bistriţa-Năsăud dă verdictul în favoarea cetăţenilor care contestă, PUG se suspendă, acordul de mediu pică şi totul se termină aici. Atunci, Consiliul Local Bistriţa va trebui să refacă PUG cu alte soluţii, probabil cele agreate şi de cetăţeni: ca varianta ocolitoare să ocolească cu adevărat aşa cum îi spune şi numele.
De cât timp se discută subiectul?
De trei ani. Ne aflăm pe ultimul traseu al finanţării. Bistriţa blochează, practic, şi celelalte variante ocolitoare din Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Bistriţa a frânat proiectul în ansamblul lui.
Interviu realizat de Cristiana Sabău
˝De trei ani. Ne aflăm pe ultimul traseu al finanţării. Bistriţa blochează, practic, şi celelalte variante ocolitoare din Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. Bistriţa a frânat proiectul în ansamblul lui.˝ Idiotul de la Bistriţa!
Domnilor, cetatenii acestia care contesta sunt specialisti sau asa citiva ametiti se trezesc vorbind. Daca specialistii spun ca e bine, atunci e bine si gata. Cetatenii care n-au pregatire in domeniu sa-si vada de treaba lor. Vor plati pagubele de intirziere a unor proiecte, cheltuielile de judecata si asa mai departe? Ce Dumnezeu, in probleme de stiinta nu este loc de palavre ieftine. Bistrita poate pierde un proiect important din cauza unora care nu inteleg nimic.
Orice primar intreg la minte se lupta sa scoata traficul de tranzit din localitatea pe care o pastoreste (vezi centura ocolitoare a Clujului, a Sibiului sau chiar a Gherlei). Ce poti sa spui despre un primar care vrea cu orice pret sa introduca traficul greu si de tranzit prin oras? Fiindca nu poate fi numita altfel decat tampenie alegerea unui traseu care presupune defrisarea padurii de pe un versant care se confrunta cu probleme de alunecari de teren. Din acest punct de vedere pozitia Agentiei de Protectie a Mediului ar trebui sa nu fie atat de ambiua si ezitanta. E nevoie de o decizie ferma impotriva acestei solutii, cu atat mai mult cu cat nu trebuie cautate argumente, ele fiind extrem de evidente. Primul lucru pentru construirea unui drum este evitarea zonelor predispuse alunecarilor de teren, cunoscut fiind faptul ca vibratiile produse de trepidatiile traficului favorizeaza fenomenul de alunecare. Ca sa nu mai punem la socoteala si zgomotul. Toata lumea stie ca uneori si pe teren drept, trepidatiile si zgomotul produse de un trafic intens provoaca fisuri in peretii caselor invecinate. Pe de alta parte, orice manual de Imbunatatiri Funciare precizeaza ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare. Ori in cazul dealului Codrisor, cunoscut fiind faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. Dovada este chiar Padurea Codrisor si raul Bistrita care fara interventii au fost martori a istoriei aproape milenare a Bistritei. In general se recomanda ca astfel de lucrari sa fie asociate cu impaduriri si nu cu drumuri. S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Se vorbeste de lucrari de consolidare a dealului Codrisor. Fals, deoarece nu-i vorba de consolidarea dealului in intregime ci de consolidarea structurii portante a drumului. Pe de alta parte, de ce sa alegi un traseu cu atatea probleme care oricum nu permite decat un drum cu 2 benzi, cocotat pe viaducte, cand cu acei bani s-ar putea construi o centura cu adevarat ocolitoare evident pe un alt treseu. Aceasta cu atat mai mult cu cat si datele problemei s-au schimbat prin includerea in Masterplanul pentru transport a viitoarei autostrazi Satu Mare-Dej-Bistrita-Tg.Mures, de care ar trebui sa se tina cont.
Avand in vedere Master Planul General de Transport care include traseul viitoarei autostrazi Satu Mare – Dej – Bistriţa – Târgu Mureş, rezulta ca mult controversata centura 2Sud, prin padurea Codrisor este o tampenie sau cel putin o utopie, la care trebuie renuntat definitiv si deblocate proiectele de dezvoltare a orasului situate pe partea de pe malul stang a raului Bistrita. Trebuie tinut cont de faptul ca pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane in primul rand raul Bistrita. De aceea, ar putea fi luat in considerare un proiect complex de regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate amenajarea unui lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. In acest lac ar putea fi colectate si deseurile care se scurg din amonte. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei, care sa faca legatura intre Unirea la Viisoara. In acest sens poate fi actualizat un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC, dar si preluarea unei parti din traficul urban, dupa construirea Podului Berariei. In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie continua de tip splai care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.
Nu este vorba de
DIRECTII DE DEZVOLTARE
prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – Retele de transport
A. Reteaua de căi rutiere
1. Autostrăzi:
1.14. Petea*)-Satu Mare-Baia Mare-Miresu Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava;?
http://www.dsclex.ro/legislatie/2006/septembrie2006/mo2006_806.htm
circa 15km de autostradă de ocolire a Bistriţei pe traseul viitoarei autostrăzi 1.14. Petea*)-Satu Mare-Baia Mare-Miresu Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava este cât se poate de logic.
––––
Timişoara-Arad costul pe kilometru se ridică la circa 3,5 milioane de euro
În medie însă, cei 434 de kilometri de autostrăzi aflaţi în prezent în construcţie în România costă circa 6 milioane de euro, adică aproape cât indică maximul standardelor de cost impuse de Ministerul Transporturilor pentru autostrăzi la munte.
Stimate domnule director, situatia de la Bistrita nu blocheaza deloc proiectele de la Gheorghieni si Miercurea Ciuc. Acolo proiectantul Iptana si-a terminat treaba si poate incasa banii. Pentru cele doua localitati, CNADNR poate depune proiectele tehnice existente pentru a obtine finantare. De fapt, pentru proiectul de la Bistrita, proiectantul Iptana nu si-a teminat treaba (a ramas restant la acordul de mediu) astfel ca nu poate incasa contravaloarea lucrarilor de proiectare efectuate pana in prezent.
nooo Tribunalul asta de la ce tribuna voteaza noooo ce tribun ii platesc noooo
intreb nooo ca madam prisecaru are colectie de NUP-uri nooooo
ce importanta este d-na Prisecaru pentru matale Domnule str( oe)
noooo are pentru primar noooo
Incapatanarea primarului blocheaza proiectul ! Tine cu dintii de aceasta ulita care sa-i treaca prin cealalta mare tampenie – Wonderlandul- aberatia cu partii de schi de 100 m, intr-o zona cu 3 saptamani de zapada pe an.
Nici macar din punct de vedere gramatical, al limbii romane, nu pricepe : OCOLITOARE inseamna sa OCOLEASCA orasul ! Daca ar fi cinstit, ar recunoaste ca de fapt vrea un drum pentru interesele proprii si ale prietenilor sai, fara sa tina cont de altceva, sau de parerile specialistilor. Inclusiv in studiul de fezabilitate al IPTANA s-au analizat mai multe variante si s-a recomandat alta ca fiind cea mai potrivita.
Cand interesele ( vezi terenurile care vor fi expropriate ) sau prostia primeaza, cetatenii sunt obligati sa ia atitudine !
Apropo: banii cheltuiti cu asa-zisul referendum cine ii suporta ?
Domnule director al APM Bistrita Nasaud, ati spus ca nu aveti specialisti in cadrul agentiei. Atunci ce aveti? Doamna Mariana care contesta varianta asa cum o doreste Primaria este de meserie biolog, a terminat la UBB si a intrat la facultate cand la examen erau 25 pe un loc. De ce nu o luati la APM Bistrita ca specialist? In privinta amplasamentului centurii prin Padurea Codrisor este cea mai proasta alegere in primul rand dpdv geotehnic. Si asta o afirm ca si geolog. Structura geologica a zonei este total inadecvata pentru constructia unei sosele, iar daca se va construi prin padure costurile vor fi foarte mari, iar soseaua va fi cu probleme mari in timp. Va intreb d-le director de ce sasii nu au taiat padurea Codrisor? era aproape de oras, gaz nu exista si iernile erau friguroase. Va raspund tot eu. Fiindca taierea ei prezenta un pericol pentru comunitate, iar o alunecare de teren odata declansata erau dificil de a fi oprite. Si pe vremea sasilor nu era Agentie de Protectie a Mediului la Bistrita dar existau „speciaisti”. Daca APM Bistrita ar avea specialisti si ar fi prezentat Consiliului Local Bistrita un Raport de expertiza tehnica pentru zona Codrisor, atunci cei din Consiliu poate votau in cunostinta de cauza.Simplul cetatean ce sa inteeaga din toata povestea aceasta? Eu, care in acest caz cu centura, pot sa spun ca am o oarecare expertiza ca si geolog, pot sa afirm cu regret ca vina este a Primariei(primar+consiliu) si a APM Bistrita. Totusi, sper ca lucrurile sa se rezolve cat ma repede si solutia sa fie aleasa cea mai buna.