Majorări de impozite pe locuinţe şi terenuri, prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal

Guvernul vrea ”întărirea autonomiei locale” şi aduce ca argumente ”eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual  în funcţie de natura juridică a contribuabilului, în care destinaţia clădirii poate fi rezidenţială sau comercială, reducerea sarcinilor administrativ-fiscale pentru contribuabili, încurajarea investiţiilor, acordarea posibilităţii autorităţilor locale să stabilească politica fiscală locală ţinând cont de propriile necesităţi de proiectare bugetară”.

Impozitul pe clădiri: cota impozitului pe clădiri rezidenţiale va fi cuprinsă între 0,08%-0,2%, faţă de cota actuală 0,1%; cota impozitului pe clădiri nerezidenţiale va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%.

Impozitul pe teren: pentru terenurile situate în intravilan sunt introduse limite minime şi maxime, pe ranguri de localităţi şi zone.

Impozitul pe mijloacele de transport: se introduce posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol.

Competenţe ale consiliilor locale: pot majora, pentru clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500%; pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%.

Conform proiectului prezentat de Guvern, din ianuarie 2018 impozitul pe teren va putea fi majorat de către primării de şase ori pentru terenurile situate în intravilan, dacă acestea au un grad de ocupare mai mic de 20% inclusiv. Această majorare îi va afecta inclusiv pe proprietarii de mari terenuri.

De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an.

Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate în intravilan, cu construcţii, va fi modificat prin înlocuirea actualelor valori fixe cu grile având o limită minimă şi una maximă, cota maximă de impunere fiind dublă comparativ cu actualele taxe. Astfel, dacă în prezent impozitul pe terenul amplasat în intravilan înregistrat la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, este stabilit prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu o sumă fixă, calculată în funcţie de rangul localităţii, de anul următor această sumă nu va mai fi una fixă, ci va avea o limită minimă şi una maximă. Limita minimă este uşor sub cifra luată în calcul în prezent la stabilirea impozitului, în timp ce limita maximă este de două ori mai mare decât actuala sumă.

Conform viitorului sistem de calcul, impozitul pentru un teren intravilan aflat în zona A a localităţii şi rang zero va fi cuprins între 8.282 lei-20.706 lei/hectar (faţă de 10.353 lei/hectar în prezent), impozitul pentru un teren din zona B a localităţii şi rang I va fi între 5.199 lei-12.998 lei/hectar (faţă de 6.499 lei/hectar în prezent), impozitul pentru un teren din zona C a localităţii şi rang II va fi între 2.668 lei-6.670 lei/hectar (faţă de 3.335 lei/hectar în prezent), iar impozitul pentru un teren din zona D a localităţii şi rang III va fi între 984 lei-2.460 lei/hectar (faţă de 1.230 lei/hectar în prezent). Pentru un teren similar din zona D a localităţii şi rangul V, impozitul va fi între 142 lei-356 lei/hectar (faţă de 178 lei/hectar în prezent). Pentru terenuri în extravilan, proiectul de Cod Fiscal nu prevede modificări.

Conform legii, localităţile sunt ierarhizate pe rang 0 – capitala, municipiu de importanţă europeană, rang I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel naţional european (Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Timişoara), rang II -municipiu de importanţă judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi, rang III – oraşe, rang IV – sate reşedinţe de comună, rang V – sate componente ale comunelor. Zonele din cadrul localităţii sunt, de la centru spre periferie, de la „A” la „D”.

Documentul nu menţine prevederea actuală conform căreia, în cazul clădirii utilizate ca locuinţă şi a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă este majorată cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia şi nici nu mai prevede majorarea impozitului cu 65-300% pentru persoanele fizice care deţin două sau mai multe clădiri.

Populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe, Guvernul pregătind această măsură pentru anul viitor conştient fiind că introducerea noului impozit va avea un impact asupra veniturilor persoanelor fizice.

Persoanele care divorţează pe cale administrativă, la primărie, ar putea plăti mai mult de anul viitor, Guvernul urmând să ridice până la 750 lei limita în care taxa percepută de primari poate fi majorată peste suma standard. Conform legii, pentru această procedură trebuie achitată o taxă standard de 500 lei, care poate fi majorată de primărie cu cel mult 20%. Prin noul Cod Fiscal, prevăzut să fie aplicat de anul viitor, Guvernul va ridica însă această limită, de la 20% la 50%. Taxa reprezintă venit la bugetul local.

Ce mai prevede proiectul noului Cod Fiscal: reducerea TVA, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%; cota unică de impozitare va fi redusă de la 16% la 14% din ianuarie 2019; contribuţiile de asigurări sociale şi cele de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, iar din 2017 cota de asigurări sociale va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%.

Accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse începând cu anul viitor, iar ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, conform proiectului noului Cod Fiscal.