Marea ipocrizie liberalo-populistă de la Năsăud

Câteva vorbe despre Năsăudul cel proaspăt intrat în Cartea Recordurilor cu două performanţe, deşi a mai fost una care merita menţionată la categoria „best in show”. Am intervievat mai mulţi oameni de la ţară îmbrăcaţi frumos în costume vechi ce miroseau a naftalină. Mi-a fost tare drag de ei. Erau autentici şi unii chiar bucuroşi că se află într-o mare de oameni care au mai găsit prin dulapuri straie vechi. Am vorbit şi cu nişte copii sinceri care mi-au mărturisit că nu le place să poarte costumul. Şi de ei mi-a fost drag, chit că o profesoară aspră le-a dat câte una peste ceafă, nemulţumită că nu iese regia.

Nici eu nu am purtat niciun costum. În primul rând pentru că nu am unul vechi şi autentic. Parcă exista unul pe la Teaca, dar mama mi-a zis că i-a pierdut urma. Asta am aflat după eveniment fiindcă la el nu aveam de gând să am altă ţinută decât cea care îmi permite să car scule în spate. Aş fi arătat mai mult decât caraghios cu un rucsac asortat la cătrinţe, că aşa se zice pe la noi. Costume noi, de-astea „de marcă”, eu nu port, chit că am primit o ie. Pentru că toate sunt la fel din materiale de proastă calitate care put, pentru că am detestat mereu uniforma – a se citi o mare de oameni care are acelaşi gen de vestimentaţie de brand local, pentru că nu îmi place să văd motive populare pe orice, de la cămăşi, la pantofi şi paltoane. Am impresia că ne batem joc de ceva sacru. E drept că eu, la facultate, am studiat folclorul un singur semestru. Profesorul Şeuleanu spunea că e de ajuns ca să înţelegi sau să nu înţelegi valorile poporului român, puţine, dar simple. Văd că, mai nou, cei cu doctorate au acces la alt nivel de înţelegere. De la ei, mă aştept în curând să văd motive populare puse direct pe chiloţi şi sutiene. Sunt singurele obiecte vestimentare pe care încă nu le-am văzut.

Cel mai hidos şi s-a părut să văd oameni care au atins limita maximă a ipocriziei. După ce au ieşit în stradă să strige #rezist, duminică s-au fotografiat mândri cu cel împotriva căruia au strigat, purtând straie populare. Moşii şi strămoşii noştri care chiar le-au purtat ca haine de sărbătoare, iar unii au făcut închisoare pentru ideile lor, s-ar fi întors în mormânt de scârbă. Cât de jos se pot coborî unii aşa-zişi liberali pentru nişte amărâte de funcţii în care sunt toleraţi de actuala putere sau pentru nişte favoruri? Atât de jos. Absolut penibil. O blasfemie la adresa costumului popular, o bătaie de joc la adresa demnităţii umane. Găsiţi dovada pe paginile de Facebook ale unor aşa-zise „femei europene” care s-au fotografiat cu „domnul preşedinte”, mândre că sunt românce. Cele mai mândre.

Ignoraţi pe oricine altcineva din aceste fotografii şi admiraţi-le pe doamnele din PNL, mândre că sunt românce. Unele au funcţii importante în partid, cum e Doris Moldovan (foto 1) – vicepreşedinte responsabil cu imaginea şi comunicarea, consilier judeţean, sau Monica Săsărman (foto 2), de asemenea, fost prim-vicepreşedinte, actual consilier judeţean, vaşnic luptător împotriva PSD, până la deplasarea externă cu preşedintele Radu Moldovan prin Germania unde fu mai bine, credem, decât în opoziţie. 

Dorina Cicioc (foto 3) a fost şefa cea mai mare a Fiscului în vremea guvernării PDL, iar acum e ceva şefă mai mică, în timp ce soţul ei are funcţie în marele PNL BN, condus de Ioan Turc, alt „populist” păstrat de PSD într-o funcţie de şef al Registrului Comerţului. Ce-i drept, ultimul nu a ajuns în preajma lui Liviu Dragnea din cauza cercurilor mult prea dese, dar nici mult nu mai avea. Fecioraşul în costum şi cu telefon mobil în mână e în aceeaşi situaţie cu „femeile europene”. De-asta s-a şi tras în poză cu ele. Stă pe un jilţ bine plătit de stat (cu câteva mii de lei bune lunar) şi aplaudă la comandă guvernarea PSD.

Pun pariu pe ce vreţi că nu veţi auzi vreo critică din gura lui de preşedinte al „celui mai important partid de opoziţie” şi că nici nu va lua vreo măsură împotriva fanelor lui Liviu Dragnea din celelalte trei fotografii. Nu le va trimite, aşa cum ar fi normal, cu poza la purtător în partidul lui Liviu Dragnea, „condamnatul penal care conduce ţara”. Le va păstra în funcţii de dragul „unităţii” amărâtului de PNL pe care îl conduce, va defila mândru cu ele peste tot prin judeţ, mândri că sunt români, normal. Împreună vor reuşi să convingă – în opinia mea tot mai puţini oameni – că reprezintă pe cineva sau altceva decât propriile interese.

Încă o dată, dacă mai era nevoie, săgeata liberală s-a înfipt adânc în jos, într-un stadion dărăpănat pe care s-au adunat sau, mai degrabă, au fost adunaţi circa 10.000 de oameni să bată recorduri. Am stat în tribuna ruptă în care trebuia să urci cu scara de incendiu că treptele nu mai existau. Scaunele cred că sunt de pe vremea comuniştilor. 

Păcat că, deşi erau în primele rânduri alături de PSD unde s-au dus din proprie iniţiativă, nu că i-ar fi chemat cineva, liberalii populişti nu au reuşit să bifeze şi ei o binemeritată intrare în Cartea Recordurilor pentru care s-au străduit aşa de mult. Le-a lipsit panglica cu care să-şi măsoare ipocrizia şi slugărnicia. Şi nu aveau nici steward.