O cantitate de peste 4600 de tone de nămol uscat de la stația de epurare poate fi împrăștiată pe terenuri agricole anul acesta, conform Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud care și-a dat acordul în acest sens.
În baza permisului de aplicare a celor 4636,9 tone de nămol uscat, acesta va putea fi transportat şi împrăştiat cu utilaje specifice doar pe terenurile agricole unde este permisă aplicarea acestuia, pe parcursul unui an de zile şi doar în perioadele care se permit astfel de practici, cu obligativitatea încorporării imediate a acestuia în sol.
Începând cu 2013, Agenția pentru Protecția Mediului a emis în total un număr de 11 permise de aplicare a nămolului pentru Aquabis. Au fost astfel transportate 10.309,9 tone nămol uscată pe mai bine de 200 de hectare de teren agricol din extravilanul localităților Budacu de Jos, Galaţii Bistriţei, Nuşeni, Nimigea, Tonciu, Budacu de Sus și zona Rid Cetate SCPP, Șintereag și Bistrița.
Nămolurile colectate în stațiile de epurare sunt foarte bogate în carbon organic (cca. 25%, față de 50% cât conține un cernoziom de bună calitate), dar și în macroelemente precum azot, fosfor, potasiu, ceea ce le transformă nu doar într-un îngrășământ organic valoros, dar și într-un amendament util pentru solurile calcaroase. Aplicarea lor permite o mai bună păstrare a umidității în sol, dar și o protecție eficientă împotriva eroziunii. În plus, față de compostul clasic, riscul îmburuienării terenului scade până aproape de zero.
În multe țări din UE, folosirea nămolurilor în agricultură a devenit o practică frecventă. În Spania, aproximativ 80% din biosolidele provenite de la stațiile de epurare sunt utilizate în agricultură.
Este o alternativa la aplicarea gunoiului de grajd.Cel mai bun este gunoiul provenit de la ovine urmat de cel provenit de la bovine.Gunoiul de cal nu face nici bine nici rau solului dar cel de la porcine este foarte acid iar aplicarea acestuia nu este recomandata. Dupa teoriile „progresiste” cum ca bovinele contribuie masiv la poluarea atmosferei (urmate de directive europene) numarul bovinelor se micsoreaza din ce in ce mai mult iar satele aproape ca nu mai au animale . Ciurzile si turmele copilariei au ramas doar in amintire. Zilnic apar sau se inventeaza boli la vaci , la oi , la la porci , care culmea ironiei nu sunt semnalate in celelalte state ale UE iar animalele bolnave se eutanasiaza. Asadar in lipsa gunoiului de grajd „se aplica” doar ce mai ramane de la specia superioara care se seamana cel mai mult cu porcinele… Nu o spun eu , o spun studiile…
Problema este, ce conține nămolul de la stațiile de epurare, care filtrează rezidurile, rezidurile care, numai Dumnezeu știe care substanțe toxice, sunt deversate ….
Iar eu te rog sa citesti in anuarele statistice ca sa vezi , cate bovine, ovine , caprine , porcine erau/vietuiau in Romania in 1990 si cate mai sunt acum. Spune-mi te rog in ce sat mai exista turma de porci si in care sate mai sunt cirezi de vite. Vorbesc de ciurda satului nu de ferme.Recent am cautat sa cumpar gunoi de grajd pentru a-l aplica la pomii fructiferi (intr-un sat aflat la cca 15 km de Bistrita) si crede-ma ca nu am gasit. Pentru mine e mai greu de mers pe Valea Sieului unde inteleg ca sunt mai multe vaci decat poate duce valea. Adica activitatea nu e sustenabila. Dragul meu , am scris din ce am vazut. Pamantul nu se mai lucreaza , fanetele nu se mai cosesc , oamenii satelor sunt batrani si bolnavi , nu mai sunt albine iar pomii desi infloresc nu se mai polenizeaza si nu mai rodesc. Binefacerile UE au venit si cu multe lucruri care nu sunt bune pentru agricultura romaneasca si pentru modul de trai al neamului romanesc iar exceptiile intaresc regula.
Ieșim din ue atunci , ca sa ne fie mai bine.
,,nu li se mai rentează” …tot la distanță?
Doar ca nămolul de lanstatiande epurare are și alți compuși, deloc benefici terenului, de care nu se vorbește aici.
Pentru a fi propice împrăștierea, are trebui igienizat ( pasteurizat) si nu e.
Plus ca se specifica namol uscat. Nămolul din stația de epurare are peste 70% apa. Unde se usucă?
E o crima de mediu,am facut studii pe namolul din statiile de epurare orasenesti,este plin de microplastic si de resturi de medicament,in special antibiotice si hormoni.Toate acestea vor ajunge in plante si apoi direct in farfurie.Paradoxul este ca nu agricultorul este raspunzator ci compania de apa,care probabil este condusa de niste incapabili,asta ca sa ma exprim bland…