Minele închise din Munţii Rodnei ascund cantităţi impresionante de plumb, zinc, aur, argint şi cupru

Fostul lider al minerilor de la Exploatarea Minieră Rodna, Simion Frunză, a declarat, marţi, că studiile au fost făcute de Institutul de Prospecţiuni şi Explorări Geologice din Cluj-Napoca.

„Ambele mine, Izvorul Roşu şi Cobăşel, au fost pregătite pentru începerea exploatării. Potrivit studiilor făcute de IPEG, în cele două mine există minereuri complexe de plumb, zinc, aur, argint şi cupru care pot fi exploatate timp de 50 de ani”, a declarat Simion Frunză.

El a spus că, în situaţia în care s-ar decide redeschiderea mineritului şi în această zonă, mii de oameni şi-ar putea găsi locuri de muncă.

„La Exploatarea Minieră Rodna au lucrat peste 3500 de oameni. Disponibilizările au început în 1997 şi s-au încheiat zece ani mai târziu. Acum, de la Năsăud începând şi până la Rodna, pe toate văile acestea, nu sunt locuri de muncă. Redeschiderea mineritului ar fi o adevărată gură de oxigen pentru tineri”, a declarat Frunză.

El a spus că cererea preşedintelui Traian Băsescu adresată Guvernului României să ia în calcul crearea de locuri de muncă prin redeschiderea mineritului a fost primită cu entuziasm în zonă.

„Mulţi foşti colegi m-au întrebat dacă există şansa să fie redeschisă şi Exploatarea Mineră Rodna. Nu am ştiut ce să le spun. Deocamdată, nu a luat nimeni legătura cu mine. Înţeleg că există interes mai mare pentru aur, iar la Rodna, aur este mai puţin. Celelalte minereuri sunt în cantităţi mai mari”, a spus Simion Frunză.

Potrivit volumului „Din istoria mineritului în România”, scris de N. Maghiar şi Şt. Geţeanu, încă „de pe vremea romanilor, la Rodna se extrăgea plumb”.

Conform sursei citate, în 1308 minele de la Rodna au devenit proprietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunşi în posesia acestui ţinut, Petru Rareş şi apoi fiul lui Ilieş, au exploatat minele de aur de la Rodna.

În lucrarea „Două documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna”, I. Bozoc menţionează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă. În secolele XII, XIII, perimetrul minier reprezenta aproximativ 40 km pătraţi şi cuprindea şirul muntos al Beneşului, mărginit la vest de Valea Izvorului Roşu, la est de Valea Cobăşelului şi la sud de Valea Şomesului Mare. În secolul al XVIII-lea este menţionată existenţa unor topitorii care prelucrau minereurile extrase.

Exploatarea minereurilor complexe se făcea în acea perioadă în special pentru obţinerea aurului şi argintului şi mai puţin a plumbului, zincului sau cuprului. Astfel, în perioada 1853 – 1893 s-au extras 58 kg aur şi 8378 kg argint, iar între anii 1894 – 1910, 26 kg de aur şi 4037 kg de argint. Din minereul brut a rezultat 0,59 g aur/t, 70 g argint/t.

Scaderea continua a producţiei de metale, în special a celor nobile, a dus la închiderea exploatării încă din anul 1932, pe considerentul nerentabilităţii. Între anii 1941 şi 1944, germanii au redeschis minele.

Dupa anul 1950, prin lucrări sistematice de explorare, au fost identificate noi zăcăminte de minereuri complexe, astfel că perimetrul minier a fost mult extins. Pentru identificarea de noi rezerve de minereu, în anul 1951 a luat fiinţă sectorul de exploatări subordonat întreprinderii de Explorari Miniere nr. 2 Bucovina, cu sediul la Baia Borşa, care în anul 1972 a devenit Secţia de Prospecţiuni şi Explorari Geologice, cu sediul la Cluj- Napoca (I.P.E.G.).

Pe lânga mina Valea Vinului, în anul 1973 a început exploatarea minereului la a doua mină din perimetrul rodnean – Valea Blaznei, iar în anul 1981, secţia I.P.E.G. Rodna a predat spre exploatare a treia mina – Făget – Valea Mare, între cotele 800 şi 1300 m, cu orizonturi pe verticală, din 50 în 50 m.

În anul 1973 s-a dat în folosinţă Uzina de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna, cu o capacitate de 5000 t/zi.

La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.