(FOTO-VIDEO) Un monument închinat eroilor bistrițeni decorați cu cea mai înaltă distincție militară de război a României, Ordinul Militar ”Mihai Viteazul”, a fost dezvelit la Bistrița în cadrul unui ceremonial militar-religios la care au participat oficialități locale și județene, printre care președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, primarul Ovidiu Crețu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, col. Mircea Gologan, prefectul Ovidiu Frenț, deputatul Ionuț Simionca, vicepreședintele CJ Ioan Țintean, viceprimarul Gelu Muthi, șefi de instituții.
Monumentul amplasat la Ferma Cavalerilor Ordinului ”Mihai Viteazul” din Bistrița, Drumul Dumitrei Nou, a fost edificat în anul Centenarului de Gheorghe Șanta și Asociația Cultul Eroilor ”Colonel Liviu Rusu”. Pe monument sunt trecute numele celor care au primit Ordinul Militar ”Mihai Viteazul” prin decret regal: col. Liviu Rusu, col. Romulus Sîrca, col. Ioan Eitl, col. Gheorghe Mareș, gen. Grigore Bălan.
Serviciul religios, slubă de pomenire și sfințirea monumentului, a fost oficiat de un sobor de preoți în frunte cu arhimandritul Benedict Vesa, secretarul Arhiepiscopiei Clujului. ”Un exercițiu de aducere aminte, o reconstituire istorică, un semn de neuitare”, a caracterizat acesta evenimentul.
Despre semnificația Ordinului ”Mihai Viteazul” a vorbit prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, iar despre realizarea monumentului – Gheorghe Șanta (vezi video).
Au fost depuse coroane de flori, iar ceremonia s-a încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare constituit din militari ai Batalionului 812 Infanterie ”Bistriţa” şi Batalionului 405 Sprijin Logistic ”Năsăud”.
Cu această ocazie a fost lansat volumul ”Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601), Erou al Națiunii Române și Martir al Bisericii Străbune.” Autor: prof. universitar Alexandru Moraru. Au prezentat cartea pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, și prof. univ. Cosmin Cosmuța.
”Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii” – Nicolae Iorga. Un eveniment de mare ținută și încărcătură simbolică pentru a cărui organizare merită toate felicitările domnul prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, domnul colonel Vasile Măgherușan (Filiala Bistrița-Năsăud a Asociației Cultul Eroilor) și domnul Gheorghe Șanta. Cinste eroilor neamului românesc și tuturor celor care încă mai luptă pentru idealurile unei națiuni demne și puternice! În orice clipă, dar mai ales acum, merită să medităm la un îndemn al marelui domnitor Mihai Viteazul: „Pentru a trăi viaţa care ţi-a fost dată, eşti dator să o meriţi atât ca om, cât şi ca neam, în fiecare clipă”, a menționat pe pagina sa de Facebook președintele CJ Radu Moldovan.
Ordinul Militar de Război ”Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 și ratificată prin Înaltul Decret nr. 3249 din 21 decembrie același an. Ordinul era destinat a răsplăti „faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului”. Deși inițial nu erau prevăzute, începând cu anul 1927 recipienții ordinului au primit și o serie de drepturi materiale. Totodată, începând cu anul 1931 a fost creată și prima uniformă specifică a ordinului. De-a lungul timpului, atât forma cât și condițiile de acordare au fost modificate de mai multe ori. După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, ordinul a fost desființat de autoritățile comuniste, fiind reînființat în anul 2000.
Mircea Gelu Buta despre Ordinul Militar ”Mihai Viteazul”
”Pe 26 septembrie 1916, la 40 de zile după intrarea noastră, alături de Antantă, în Primul Război Mondial, prin Decretul Regal numărul 2968, Regele Ferdinand I instituia însemnul militar, Ordinul „Mihai Viteazul”, menit să ridice moralul ofiţerilor şi al trupei. Întrucât scopul României, prin participarea oştirii sale pe câmpul de luptă, era întregirea naţională, denumirea noii distincţii era cât se poate de potrivită, Mihai Viteazul fiind autorul primei uniri a celor trei principate române sub un singur sceptru. Istoricii spun că reprezentarea noului ordin a fost desenată chiar de rege, care a formulat personal şi textul decretului. Ordinul „Mihai Viteazul” avea trei clase şi a fost acordat exclusiv ofiţerilor, pe timp de război, pentru fapte de arme excepţionale. De asemenea, drapelele unor unităţi militare care s-au distins pe front puteau fi decorate cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Forma însemnului era crucea treflată din metal auriu emailată în albastru, având desenat pe avers cifrul regal şi pe revers anul instituirii ordinului.
Era firesc să fie aleasă crucea ca simbol pentru răsplata faptelor de vitejie la un popor profund creştin, ale cărui principale instituţii, în decursul istoriei sale, fuseseră Biserica şi Domnia, în cea mai vie descendenţă bizantină. Crucea, ca realitate şi simbol, evocă, totodată, semnul ce i se arătase pe cer împăratului Constantin cel Mare, însoţită de cuvintele In hoc signo vinces , înaintea bătăliei de la Ponte Milvio din anul 313. Ordinul Militar „Mihai Viteazul” a fost decernat unui număr de 314 ofiţeri participanţi la Primul Război Mondial, cu începere din anul 1920, când Războiul de reîntregire se încheiase, iar România îşi putea cinsti eroii. Sediul ordinului a fost la Mânăstirea „Mihai Vodă” din Bucureşti, aflată pe strada Uranus, pe o colină înconjurată de clădirile Arhivelor Statului. Era un loc care îl evoca pe ctitorul unificator. Între anii 1928 şi 1935, biserica a fost restaurată, noua pictură evocând faptele de vitejie ale marelui voievod. Există şi un Anuar al Ordinului „Mihai Viteazul” 1916-1920, editat în anul 1931.
Ordinul Militar „Mihai Viteazul” a fost şi a rămas cea mai prestigioasă distincţie militară română, chiar dacă a încetat să existe după abdicarea forţată a Regelui Mihai I, mai precis din anul 1947 până în anul 2000.
Cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” au fost distinşi atât ultimii trei monarhi ai României – Ferdinand I, Carol II, Mihai I – cât şi cei trei mareşali ai ţării noastre: Alexandru Averescu, Constantin Prezan, Ion Antonescu (desigur, Regele Mihai I avea şi el rangul de mareşal). Între deţinătorii Ordinului „Mihai Viteazul” pentru fapte de vitejie în Primul Război Mondial se numără şi trei ofiţeri de rezervă purtând nume de mare notorietate: pictorul Nicolae Tonitza, diplomatul şi ziaristul Grigore Gafencu, fost ministru al Afacerilor Străine, şi Pamfil Şeicaru, considerat cel mai mare ziarist interbelic şi singurul gazetar român condamnat la moarte în contumacie. Dintre oamenii politici ai României de altădată a primit acest ordin Ion Mihalache, mort în închisoarea de la Râmnicu Sărat, iar printre cetăţenii străini decoraţi se numără generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze, care a reorganizat armata ţării noastre în timpul Primului Război Mondial.
Există trei sau chiar patru modele ale Ordinului, corespunzând ultimilor noştri trei regi. Primul este cel instituit în anul 1916 de către Regele Ferdinand I. Al doilea ar fi Modelul din anul 1938, legiferat de Carol al II-lea, care cu doi ani înainte introdusese pelerina şi cuşma în portul de paradă al celor decoraţi. Cu această ocazie au fost introduse și unele avantaje materiale, precum împroprietărirea cu pământ, ca în cazul celor cinci ofițeri, pe care îi evocăm astăzi. Al treilea este Modelul legiferat prin Decretul Regal din 8 octombrie 1941, care a fost acordat până în 18 octombrie 1944. După ruperea alianţei militare cu Germania, apare un nou model, instituit prin Decret Regal, acordat ofiţerilor participanţi la campania de pe Frontul de Vest. Acest model, zis şi cu spade, menţinut până în anul 1947, era confecţionat din aur galben de 18 carate, aurul cântărind 52,57 de grame.
În anul 2000, Parlamentul României a adoptat Legea 29, în al cărui text în articolul 1, alineatul 2, se spune: „Ordinul «Mihai Viteazul» este cea mai înaltă decoraţie militară de război ce se acordă ofiţerilor şi unităţilor militare, pe timp de război sau în misiuni sub jurisdicţia unor organisme internaţionale, la care statul român este parte, pentru fapte de arme sau acţiuni de luptă cu totul excepţionale”. În articolul următor al aceleiaşi legi se menţionează că: „Ordinul «Mihai Viteazul» cuprinde trei clase”. Aşa încât legătura de continuitate cu specificul şi tradiţia acestui însemn militar românesc suprem este evidentă.
Închei prin a-i mulțumi domnului Gheorghe Șanta, vrednic viceprimar al Municipiului Bistrița, care a reușit să conserve acest domeniu aparținând ofițerilor bistrițeni, distins cu Ordinul «Mihai Viteazul» și a-l felicita atât pe dânsul cât și Asociația Cultul Eroilor Bistrița „Col. Liviu Rusu”, pentru inițiativa și efortul pe care l-au făcut în ridicarea acestui frumos și semnificativ monument dedicat eroilor neamului”.
FELICITARI !
Există speranța normalității.
Felicitări tuturor celor care au făcut posibilă manifestarea !
Cinste lor !
Să vă fie rușine comuniștilor, mânjiți memoria neamului in Anul Centenar cu ceremonii de tip nomenclaturist și duceți armata să defileze la eveniment privat, in livada unui nomenclatirist comunist. Ăsta e statul paralel. Să vă fie rușine!
Cei prezenti n-au nici o treaba cu eroii neamului. Au mers si ei ca au fost sunati de bucatarul sef de la partid si de primar. Niste bugetari… care stau la umbra.
S-au întîlnit nomenclaturiştii şi informatorii neamului! Unul dintre cei care au fost prezenţi este şi slujitorul „altarului securităţii” Alexandru M. (Găină), aşezat lângă preotul Pintea, originar din Poiana-Ilvei. Pe deasupra este şi prof. univ. dr. şi conducător de doctorat în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Intraţi pe site-ul CNSAS şi consultaţi lista cu informatorii securităţii şi vă veţi convinge de acest fapt.
Sa nu mai planga ortodocsi cu „ochelari de cal” ca Bucov le-ar fi daramat niste biserici cand ei au avut preoti si episcopi informatori care-si turnau preotii din cadrul bisericii ortodoxe, biserica greco catolica si romano catolica, dar si din biserica reformata, la securitate. Inaltii prelati ai bisericii ortodoxe au adus comunismul in tara, nu o spun eu, o spune istoria. In loc sa-si apere fratele catolic, la vandut securitatii si comunistilor, pupand bocancul moscovei. Asa a fost mereu in tara asta, cel care lupta pentru tara era vazut ca tradator si bagat la bulau, iar cel care era calaul adevaratilor patrioti, este tratat ca fiind marele erou al „erei noastre”.
Dar voi, carcotasilor, ce lucruri demne de mentionat ati facut la viata voastra ? Nu va obositi sa raspundeti, stiu cu ce va laudati: carcotiti .
Mai bine să nu fi făcut nimic decât să fii făcut rău altora. Nimic nu se compară cu răul făcut de foștii securiști, turnători și nomenclaturiști, cu atât mai mult cu cât aceste fosile comunistoide nu ne lasă nici acum să ne trăim viața în mod civilizat.
Lorena treci la zama !
Organizam in zilele noastre, prin politicieni care isi doresc o fortata promovare de imagine pentru alegerile urmatoare, prin „slujitori” de tot felul sau prin institutii istorice din Arhivele Comunismului ce traiesc cu fapte si ideologii de mult apuse, pe cheltuiala cetatenilor contribuabili care nu stiu „despre ce este vorba”, tot felul de evenimente ciudate care omagiaza TRECUTUL unui CENTENAR romanesc necunoscut , neatractiv si divizat intr-un prezent cu mari probleme de vietuire normala. „Faptasii” lor au uitat ce au facut, au uitat greutatile si umilintele pe care le-au trait parintii si bunicii lor din satele unde s-au nascut sau copilarit. Faima in fals sau banul castigat fara munca concreta pentru binele societatii i-a acaparat si azi. Cand ai gresit, fata de cineva, undeva sau candva, „dispari” din prezentul social in anonimat, in tacere si in umilinta versnica. Cand vad de SUS, din Ceruri ce probleme mari sunt in Tara, Marii eroi ai neamului romanesc, cu evenimentele care le-au produs, sunt neintelesi sau necunoscuti de cei de azi; ei NU isi doresc de fapt sa fie in acest mod cinstiti, cu cheltuieli publice enorme, cu astfel de oameni… Cu acesti semeni si evenimentele lor publice, Romania a ajuns jos de tot! Pacat!