Mult trâmbițata ieșire a municipiului Bistrița din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deșeuri este în aceeași fază a discuțiilor lansate și neconcretizate, eventuala schimbare a actualului sistem de colectare a deșeurilor cu altul nou, subteran, putând dura chiar și trei ani în situația în care s-ar obține finanțare, lucru de asemenea incert.
Subiectul a fost dezbătut într-o ședință a Consiliului Local Bistrița în care s-a luat în discuție și o adresă a ADI Deșeuri care a cerut să i se răspundă clar dacă Primăria BIstrița va schimba singură sistemul de colectare a deșeurilor
”Dorim să promovăm ca autoritate locală sistemul cu containerele existente cu platforme îngropate hidraulice pe modelul celei montate cu caracter experimental pe str. Petre Ispirescu. Vom face și o consultare publică. Am avut discuții la Administrația Fondului de Mediu în vederea unei finanțări pentru această soluție, există oportunități și pe PNRR. În condițiile în care ne dorim acest proiect să fie unul de real succes, optăm pentru varianta autonomă, adică ne vom ocupa noi de structurarea proiectului, identificarea surselor de finanțare și derularea tuturor etapelor până al concretizare”, a spus edilul, adresa nefiind supusă la votul consilierilor locali.
Consilierul Ștefania Stere (PMP) a întrebat care este orizontul de timp pentru implementarea noului sistem de colectare a deșeurilor: ”Din punctul meu de vedere, solicitarea CJ și ADI e cumva mai apropiată, există un termen, ceva care deja a pornit și poate că ar fi mult mai ieftin pentru noi ca municipalitate să agreăm o coloaborare și să facem doar diferența noi, ca și municipalitate. Nu am înțeles de la domnul primar dacă este un termen pentru acest proiect pe care dânsul îl dorește”
Primarul a răspuns: ”Eu mă uit la soluția implementată de ADI în Bistrița și, pe măsură ce pun într-o analiză corectă, obiectivă avantajele și dezavantajele unei inițiative pe cont propriu, ajung ferm la convingerea că e oportun ca municipalitatea să deruleze autonom acest proiect. Soluția cu pubele semiîngropate e inestetică, soluția cu acele casete e inestetică, bani aruncați. Nu-mi permit în calitate de primar al orașului să merg mână moartă pe un domeniu atât de important cum e salubrizarea. Este motivul pentru care, conștient fiind că derularea unui asemenea proiect presupune un efort suplimentar al administrației locale, presupune angajamente de natură financiară, prioritatea este implementarea unui proiect conform care să aducă satisfacție, plus valoare pe această componentă importantă de mediu. Nu este un capriciu. (…) Ceea ce se întâmplă azi în ADI Deșeuri nu e în beneficiul comunității și vin cu o soluție care să readucă mingea în terenul municipalității așa cum apreciez eu că e corect. Municipiul Bistrița reprezintă 55% din punct de vedere economic în componenta ADI. Demografic suntem la 30%. Avem un vot în ADI. Nu aceasta este soluția și nu cred că am fost ales de cetățeni să rămânem tot timpul oarecum defazați în raport cu prioritățile mari. Aceeași problemă o avem cu ADI Apă-Canal. Acolo lucrurile stau mai bine că s-au făcut majorări de capital”, a răspuns primarul. Am discutat la Administrația Fondului de Mediu, există bani destinați autorităților locale, vor fi bani pe PNRR, iar orizonul de timp este același sau mai apropiatcu al ADI dacă ne mișcăm bine. Nu are ADI niciun avanataj competitiv cu autoritatea locală și cu municipiul Bistrița pe această temă, lucru care se va vedea. Eu apreciez că în doi-trei ani de zile, proiectul acesta va fi implementat”.
La întrebarea lui Ionel Burdhos (PSD) legată de oportunitatea ieșirii Bistriței din ADI Deșeuri care are acum un alt șef, pe Cristian Niculae (PSD), primarul Turc a răspuns: ””Nu am luat o decizie definitivă referitor la rămânerea sau ieșirea din ADI. Informez pentru ca oamenii să înțeleagă bine problema: derularea de către autoritatea locală a unui proiect pentru schimbarea soluției de colectare a gunoiului nu este legată de rămânerea sau ieșirea din ADI. Adică putem – mai clar – să rămânem în ADI, dar să derulăm proiectul autonom”.
Referitor la montarea unui filtru pe râul Bistrița pentru reținerea PET-uri – tot o propunere a PSD – el a spus ar fi o soluție care trebuie discutată cu Sistemul de Gospodărire a Apelor.
Ailalti au fost dezastru ca si administratie publica…Dar astia noi sunt ..prapad !! Varza ..noua administratie…cu turci si petelei ..si draci beti ! Mai rau administrat orasul ca inainte .Drumuri varza …mizerie…circ…Liberali de rahat ,fara viziune …Mi-e jena ca i-am votat!!
Lasa ca era mai bine cu vizionarii Cretzu, Mniculae, Awram si compania de sunet din goarna. Macar cei enumerati de tine se chinuie sa repare ce-au stricat fostii. Doar nu or fi facut ei drumurile varza, asa le-au primit pachet de la asfaltatorul Mniculae
zis si Din bordura-n bordura.
va rugam sa fotografiati iarba -verde de acasa- din fata policlinicii….pacat de munca predecesorilor care au intretinut gazonul acela, era frumos, ingrijit, acum este pana la genunchi, papadi ce stau sa expludeze, peste drum este o iarba de bietul Eminescu aproape ca vrea sa scrie o poezie de jale. Este de neconceput cat de delasatori sun conducatorii primariei de azi!!!!!!!!!!!!!!!!!! tot orasul este o buruiana, nu se mai intretine nimic din sptiul verde, se distruge….caci daca apuca iarba sa se umple de buruieni nu o mai salveaza nimeni. Aceste este orasul verde promis de primar???????????????? multumi nu! serpii lipsesc….sau nu ii vedem noi….
Nu o mai toti scaldati domnilor!
ADI Deseuri a intrebat Consiliul Local Bistrita, daca isi modernizeaza printr-un proiect separat derulat de catre primarie , platformele colective de deseuri din zonele de blocuri, asa cum vrea primarul, sau platformele ingropate cu sistem hidraulic din Bistrita, vor fi realizate pe proiectul derulat de Consiliul Judetean si ADI Deseuri, aflat deja in lucru intr-un stadiu avansat.
Consiliul Local Bistrita, sa raspunda clar si simplu DA sau NU.
Niculae a declarat ca pentru orasele Beclean, Sangerz -Bai si Nasaud platformele hidraulice se vor realiza prin POIM.
Restul e poveste goala!
Operatorul angajat sa ridice gunoiul, il face cu costuri mari, la „gramada ” amestecandu-se tipurile de deseuri, degeaba s-a incercat montarea in oras a unor recipienti semingropati, pe categorii de deseuri, daca la depozitul de la Tarpiu nu exista selector si utilaje de procesare a acestor deseuri separate in functie de natura lor ( plasic, sticla, metale, deseuri organice etc… )