Inspectoratul Școlar Județeana dat publicității lista școlilor cu personalitate juridică și efectivele de elevi la nivelul anului școlar 2024-2025 din care reiese că opt licee din Bistrița și Năsăud aveau sub 500 de elevi și riscă să nu mai poată funcționa independent.
Potrivit proiectului de lege fiscal-bugetară, cunoscut informal ca ”Legea Bolojan”, se va modifica articolul 16 din Legea educației nr. 198/2023, crescând pragul minim de elevi sau copii necesari pentru ca o școală să aibă personalitate juridică, adică să poată funcționa independent, cu conducere și administrație proprie.
Astfel, o școală sau grădiniță va avea personalitate juridică (adică director, contabil, secretariat proprii) doar dacă are:
• Cel puțin 500 de elevi – pentru școlile obișnuite (gimnazii, licee)
• Cel puțin 500 de copii (elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari) – pentru școlile care acoperă toate ciclurile de învățământ
• Cel puțin 250 de copii – dacă sunt doar preșcolari și antepreșcolari (grădinițe)
• Cel puțin 200 de copii – dacă sunt doar antepreșcolari (creșe)
• Cel puțin 300 de elevi – pentru școli postliceale
• Cel puțin 50 de copii – pentru școlile speciale (copii cu cerințe educaționale speciale)
În județul Bistrița-Năsăud, dintre licee nu aveau în anul școlar trecut 500 de elevi următoarele:
- Liceul de Arte ”Corneliu Baba” Bistrița – 420
- Liceul de Muzică ”Tudor Jarda” Bistrița – 368
- Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil” Bistrița – 466
- Liceul Tehnologic Agricol Bistrița – 492
- Liceul Tehnologic Bistrița – 397
- Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița – 445
- Liceul Economic Năsăud – 325
- Liceul Silvic Transilvania Năsăud – 350.
De asemenea, mai sunt și școli, respectiv grădinițe care nu întrunesc numărul minim de elevi.
Noile reguli vor duce și la modificarea atribuțiilor directorilor rămași în funcție. Aceștia vor avea normă de predare de 14 ore pe săptămână, față de 6 ore anterior, și nu vor mai putea primi ore suplimentare plătite (”plata cu ora”). Astfel, profesorii care suplineau catedrele lăsate libere de directori se vor întoarce la normele anterioare, pierzând orele respective.
În România sunt aproximativ 9.000 de directori și directori adjuncți în sistemul public de educație. Legea Bolojan ar urma să reducă cu aproape 10% numărul acestora.
Concursurile pentru directori, la toamnă
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunțat, luni seară, că, la finalul anului, va demara concursurile pentru pentru directorii de unităţi şcolare şi va reorganiza inspectoratele.
Potrivit acestuia, în prezent, aproximativ 70% dintre cei aflaţi în funcţii de conducere, cu degrevări în medie de 64% (dar cu păstrarea salariului), îşi iau oricum plata cu ora.
”Aici, da, modelele europene presupun profesionalizarea funcţiilor de conducere. Va trebui să discutăm ce model dorim în ţară, iar din anul şcolar 2026 – 2027 să-l şi implementăm”, a mai transmis ministrul.
Daniel David anunţă că se vor organiza concursuri pentru directorii de unităţi de învăţământ.
”La sfârşitul anului 2025, voi demara concursurile pentru directorii de unităţi şcolare şi vom reorganiza „inspectoratele”, astfel încât, din 2026 – 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune şi, cu ajutorul profesioniştilor din educaţie, o vom implementa”, a afirmat ministrul Educaţiei.
El s-a referit la noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă.
”Aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în ţară între 2011 – 2020 (şi pe alocuri chiar mai bine); practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultăţile existente. Limitele nesustenabile aduse în 2023 au creat nu doar multe norme didactice, ci şi multe clase care grevează şi infrastructura şcolară. Da, reducerile privind numărul de copii în clasă, acolo unde există cazuri de copii cu cerinţe educaţionale speciale, rămân valabile, inclusiv pentru minorităţi şi pentru celelalte condiţii specificate în lege. Iar reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să rămână un deziderat, gândit, însă, în limite realiste şi cu implicaţii psihopedagogice, pe măsura creşterii bugetului şi dezvoltării infrastructurii”, a mai declarat Daniel David.
Pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului, asumat e Guvern, cuprinde măsuri care afectează sistemul de educaţie.
Cred ca se exagerează cu această reforma!
Sunt de acord cu reforma, acolo unde era la mintea covidului ca nu poti avea un liceu cu 70 de elevi (cate o clasa in fiecare an de liceu), dar liceele astea au totuși 325- 492 de elevi. Să le lase așa!
Nu tot ce este mare e și bine, din contră,
În comunism erau licee și școli foarte mari, știu pe cineva care era în clasa M (deci 13 clase a 7-a cu 30 elevi în fiecare) deci 390 elevi doar în clasa a 7-a , înseamnă ca în clasele 1-8 erau 3120 elevi .
Ca vitele, cu școala în două schimburi!
Nu e bine, lăsați-le așa.
Și faceți reforma doar acolo unde sunt mai puțin de 300 elevi de liceu.
Se pot face comasării.
De exemplu se poate face un singur liceu cu profil de Arte Frumoase, cu doua locații, un director, un singur consiliu de administrație.
La fel se poate face și cu liceele tehnologice. Alegi doua licee cu profile asemănătoare și le comasezi.
Din 8 licee care nu au un număr necesar de elevi, faci 4 care îndeplinesc condițiile.
Și faci și reduceri de cheltuieli cu personalul, dar și alte cheltuieli administrative.
In sfârșit te felicit pentru comentariu! ✍️✍️✍️
Nu se exagerează.
Se numește adaptare la noile condiții demografice.
Pentru că ceea ce se întâmplă azi în România e rezultatul direct al politicilor publice de zeci de ani aplicate fără a gândi spre viitor.
Partidele clasice , dar mai ales PSD-ul ,partidul sistemului post-comunist au avut un rol major spre slăbirea capacității administrative și potențialului economic, s-au jucat de-a struțul guvernări la rând, au tot amânat prin măsuri populiste, nerealiste , prin împrumuturi, măsuri temporare, criza majoră care se știe că va lovi în momentul când masa demografică a decrețeilor vor ajunge la pensie.
Criza a fost amânată doar prin injecția temporară de fonduri europeene, și aia ratată la urma urmei, programele de investiții nu s-au materializat conform obiectivelor planificate pe hârtie și prin contribuția și injecția de capital a românilor din străinătate Unii dintre ei au învățat rapid să lase etica și deontologia în sistemele în care funcționează pe baza respectului legii , returnați în România au exploatat slăbiciunile sistemului pe care îl cunoșteau foarte bine în avantajul lor individual și altfel partea patronală privată a devenit aliatul autorităților locale. Exemplu, țiganii care erau deportați din Franța, pentru diferite infracțiuni, cu pașapoartele confiscate au fost ajutați rapid la direcțiile de pașapoarte locale contra unor sute de euro să aibă emis unul nou, ca să meargă din nou.
În condiții de deficiență demografică vor fi mai puțini bani încasați și produși în taxe și în condițiile în care puțini bani din fondurile publice de pensii au fost investiți în sisteme cu retur financiar pentru a susține pensiile, se vor ataca la fondurile private probabil.
S-a preferat tot timpul susținerea nejustificată a unui aparat administrativ neperformant.
Discuția a fost deschisă în guvernul Boc ce a fost sacrificat tocmai pentru curajul de atunci.
E impopular să tai, să raționalizezi, pentru că nu fiecare se vede, ombellico del mondo- buricul pământului în micul post ocupat , cu salariu asigurat lunar, cu niște mici șpăgi beneficii colaterale în funcția de semnător.
Ce are educația?
E simplu. Erau materii care până și acum sunt nerentabile sub toate aspectele care au generat la buget cheltuieil cu salarizarea. Economic, educațional , nu aduc nimic elevului.
Sunt elevii români, noile generații de cetățeni români mai presuși moral și etic , produsului educațional al societăților care favorizează laicitatea.
Răspunsul simplu ,este nu.
Religia putea foarte bine să fie integrată cu o materie care să inglobeze filozofia și educația societală la o materie mai amplă care să învețe elevul să gândească pentru el însăși, să respecte regulile comune, să învețe să fie critic.
Ce avem azi?
Facebook-ul e plin de susținătorii lui Simion, care arborează -identități ideale- cămăși albe, panglici , tricoloare..o masă de enervați , fără soluții la problemele lor individuale care așteaptă providențial un Mesia politic autoritar să le pună ordine în viața lor personală financiară, instituții blocate de spiritul obedienței totale și o funcționalitate limitată.
Perspectivele nu sunt roz.
Guvernul care e în situația de a spânzura și tăia ca să nu se ajungă la nivelul unui faliment de țară..are pârghii de acțiune extrem de impopulare..care vor inflama tocmai extremismul și naționalismul dăunător. Adică e garantat că următoarea generație de naționaliști la putere vor izola România de fluxul de capital internațional, vor sărăci populația de schimburi , temporar vor găsi niște țapi ispășitori..și iar la un moment dat obligați vor adânci spirala împrumuturilor pentru a cumpăra pacea socială.
Vor îndatora generațiile ulterioare și mai mult, exact ceea ce a făcut guvernele PSD-ului și PNL-ului pe piețele internaționale.
Dar unde vor fi inițiativele private locală individuale, întreprinzătorii locali , talentele, creativitatea locală.? Vor fi tot timpul la riscul înăbușirii și aducerii la neant de administrațiile publice.
În condițiile astea bogăția intergenerațională și acumularea capitalului privat local de o clasă mijlocie e un mit.
Ar trebui să-i învețe pe copii la școală, cum să faci un buget realist.
Asta nu ne-a învățat comunismul, educația economică,că totul aparținea Statului, asta nu i-a învățat nici noul capitalismul la școală, pe elevi.
Există la ora actuală un instrument de autoeducare , autodidact, cu conținut mult mai puternic decât orice lecție predată într-un sistem educațional.
Se numește youtube .
Însă nu există oamenii nici cultura de a selecționa conținutul cu efect benefic.
Puțin semnal real, mult zgomot informațional.
De ce nu se vede după ani de zile, că structura administrativă a României nu e una optimă pentru actuala situație reală economică și socială?
De ce atâtea vorbim de județe și azi nu vorbim de regiuni?
Chiar în logica adoptării resurselor europeene, accesibilitatea lor era din start mai simplă dacă erau regiuni.
Acolo e poate succesul statelor care au reușit atragerea investițiilor majore pentru mase demografice consistente.
Asta ar fi soluție de explorat de guvernanți, Comasarea administrativă.
De exemplu din trei județe faci o regiune.
Și atunci impactezi nu doar educația ci masiv toată adminstrația.
Nu te gândești la un domeniu specific ci la reorganizare cognitivă a administrației.
Ar dispăra bugetele salariale de la 3 inspectorate , 3 direcții de agricultură, 3 prefecturi, 3 parlamentari locali, 3 direcții de poliție, 3 direcții de pașpoarte.. etc.. șoferi , femei de servicii, etc..dar funcțiile lor ar fi asigurate în continuitate . Iar să lucrezi cu concepte de puncte de lucru care urmăresc dezvoltarea demografiilor locale ar fi mult mai simplu. În doi ani în regiunea x e nevoie de mai mulți oameni..concurs , cine îl ocupă..cine acceptă. Dispare nevoia în câțiva ani, deplasezi în locația următoare..
Cu soluții de acces și educație informațională, proximitate administrativă IT, vei reuși să reduci și nevoia de servicii locale , când ai acces la un click sau telefon fără nevoie de deplasare fizică la capitala regiunii.
Apoi dacă s-ar asigura un sistem de promovare angajare echitabil profesionalizat, fără interferențe politice…funcția educațională profesională ar fi asigurată.
Mai puțini oameni la inspectorate, mai mulți profesori buni la clase și mai bine plătiți.
Se vrea o restructurare profundă?
Nu , știm răspunsul.
Chiar când baza de restructurare (Parlamentul limitat)popular a fost asigurată, rezistența sistemului la schimbare a fost enormă.
Așa că se face prin analogie la IT, patchuri la un software și hardware depășit. O cârpitură aici, una acolo, hai că mai merge.
O analiză spectrală a acestor decizii denotă saltul brutal de la un obiectiv calitativ la un obiectiv cantitativ. Inteligența, raționalitatea specifice mediului educațional, academic, sunt abandonate în detrimentul impulsivitătii și instinctului gregar, extremismului administrativ, contabilicesc.
Domnul ministru iși abandonează din păcate educatia și gândirea academică, își abandonează vocația și raționalitatea, adică fundamentul statutului său de OM EDUCAT. Cum poți renunța atât de repede la principiile care te-au determinat să alegi demnitatea de ministru al educației ? Cum îți poți abandona pesonalitatea doar pentru a intra în labirintul tenebros în care oamenii devin doar niște cifre și arginți ? Cum poți să treci atât de abrupt, domnule ministru, de la modelarea și clădirea destinelor la ruinarea acestora ? Vorbiți despre oameni, redeveniți PSIHOLOG domnule ministru ! Nu vă abandonați animalelor politice ce își au rațiunea întunecată de interesele lor grobiene. Nu îi urmați pe cei care bravează sub steaguri false manipulând cifrele haosului. Am încredere puterea dumneavoastră de a redeveni ceea ce sunteți de fapt… un OM EDUCAT.
Sunt multe lucruri care pot fi optimizate. instituții care sunt prea mici pentru a deservi cetățeanul la un nivel satisfăcător, ; cu cheltuieli mari , servicii de proasta calitate etc.
Se poate comasa , pentru binele tuturor!
Dar, se poate distruge prin exagerarea cu comasările, reducerea nr de parlamentari, parlament unicameral, regiuni prea mari, licee prea mari.
Trebuie sa poți sta de vorbă cu parlamentarul din județul tău, dacă ți ai doar 4 în loc de 7 !?!?! , unul la 70.000 le locuitori.
Sau dacă regiunea e Toată Transilvania?
Nu e bine!
E bine să închizi spitalele mici, gen Beclean, Năsăud, etc, și să centralizezi actul medical în spitale performante, dar, făcând i comparație cu ceea ce vor să facă politicienii cu comasarea administrativă a liceelor, asta ar însemna să se închidă Spitalul Județean Bistrița, pt ca așa au decis ei să facă economie.
Liceele cu 300 – 499 de elevi trebuie lăsată așa cum sunt!
Comasați-le pe alea mici, de la Tesca, Lechinta și de nu știu pe unde.
La Teaca sunt 836 de elevi, la Lechința 730 – sunt unități școlare mici?! – atenție aici intră elevii de la grădiniță la liceu (profesională)?! Unde să îi aduci? Ce faci cu cei mici? De câte microbuze școlare ai nevoie să faci transferul lor către o altă școală, bagi tren – curse speciale pe rutele respective – având în vedere că nu există la centru cu învățământ liceal decât la Bistrița?! Cât ar costa? Mai bine tu și alți ce gândesc ca tine puneți-vă aceste întrebări și când aveți soluții vă invităm să vă spuneți părerea…..
De ce să stai de vorbă cu Parlamentarul???
Când instituțiile funcționează previzibil și la ceas, n-ai nevoie de petiții sau shorcuturi umane ” pe.cine cunoști sau la cine te plângi” E iluzoriu să gândești așa ba mai mult practica mai mult prelungește pupincurismul servil local. Omul ales, are orar și birou de audiențe dar și un program de lucru de respectat . Adică mult mai importante ar fi aspectele ce țin de calitatea muncii -inițiative legale fundamentate de statistici, problematici sociale și disponibilitatea -respectarea programului de audiențe. Eu aşa văd treaba. Cu tractoriștii din Parlament democrație…doar se manipulează voturi pentru a servi minorități de interese.
Apoi privind Liceele.
Ai văzut la Feldru câți copii sunt? De ce ae trebui menținut un Moisil la Bistrița, unde există o grămadă a ofertei în defavoarea copiilor cu potențial din Feldru.?? Singurul argument care mi-ar oărea logic, proximitatea cu căminul familial, ar salva chiriile și presiunea financiară , să meargă copilul la mama dracului să învețe la vârsta în care depinde.încă de părinți. Altfel de ce nu comasezi Artele cu Muzica într-o structură sunt complementare, mai economisești rațional și justificat la contabili, secretari, directori..
Dle.trebuie raționalizat, uman pentru copil. Dar nu pentru profii care nu vor să facă naveta de exemplu..și vor un loc de.muncă în Bistrița.Trebuie invers încurajat , acolo unde este nevoie- copii sunt mulți, serviți local. Bine când ai copiii plus 18 ani..e altă abordare dacă vrei studii superioare. Anyway nu dețin adevărul nici eu, nici dvoastră..dar îmi pare că dacă vrei să evoluezi, e pe etape câștigarea unei autonomii indivduale se face treptat. De ce o tau feldrenii în Spania Italia….Pt că acolo au acolo deja o rețea de sprijin și ideea de succes local li se pare inaccesibilă în condițiile actuale. Succesul, ideea de succes se copiază încurajează și local. Iar într-un climat corect poate funcționa.
“„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele…esențiale”. Schimbarea-i bună până la interesul propriu.De acolo, de-ar fi să piară lumea, dar să rămână cum a fost.România are șansa unică de a se reforma adânc și a trece cu adevărat la o organizare bazată pe eficiență și descentralizare , respectiv debirocratizare. dacă n-o face acuma, mai trec cel puțin 10 ani până revine o astfel de șansă. Cu costuri irecuperabile de timp și resurse materiale. Multe – foarte m,ulte din ”activitățile” instituțiilor publice sunt doar birocrație fără efecte pe planul mersului înainte. Oamenii lucrează, ce-i drept, dar munca lor nu este necesară și nici utilă. Desființați necesitățile inventate și va dispare nevoia de a ocupa posturi ne-necesare.