O nouă lege a asociațiilor de proprietari. Pădurile mai mici sau egale cu 30 de hectare, păzite din bani publici

Guvernul a adoptat un proiect de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, prin care este propusă o nouă abordare a gestiunii locuirii colective, fiind aplicabilă tuturor imobilelor formate din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi/sau spaţii cu altă destinaţie, după caz şi cote-părţi indivize de proprietate comună.”Legea stabileşte şi principiile de organizare şi funcţionare a condominiului, precum şi regulamentul de funcţionare al acestuia. Proprietarii din condominiu trebuie să încheie un acord scris cu privire la regulile şi condiţiile de folosinţă a părţilor comune ale imobilului şi normele de conduită dintre proprietari, numit regulament al condominiului”, informează Guvernul.

Proiectul care va fi trimis Parlamentului mai prevede obligativitatea constituirii de către asociaţiile de proprietari a fondului de reparaţii anual, precum şi a fondului de rulment; detaliază cadrul normativ prin care asociaţiilor de proprietari fac angajări; clarifică atribuţiile administratorului, ale preşedintelui, ale comitetului executiv, ale cenzorilor, tipul de relaţii dintre aceştia, precum şi procedurile de aprobare a deciziilor privind realizarea lucrărilor de reabilitare a imobilului şi de limitare a consumului energetic.

Se introduce obligativitatea ca lucrările de reabilitare a imobilelor cu mai multe scări să se facă unitar, nu pe segmente de clădire. ”În cazul condominiilor de tipul imobilelor colective multietajate, modificarea aspectului faţadei se poate face numai în mod unitar pe întreg condominiul, indiferent de numărul asociaţiilor de proprietari constituite pe scări sau tronsoane”, se precizează în comunicatul Guvernului.

Proiectul de lege a beneficiat de consultarea populaţiei, a reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Guvernul a aprobat o hotărâre prin care este instituită o schemă de minimis prin care proprietarii de păduri de până în 30 de hectare vor beneficia de paza lor gratuită, banii urmând să meargă către ocoalele silvice pentru a asigura fondurile necesare acestor activităţi.

Paza acestor suprafeţe de pădure, indiferent dacă sunt în proprietatea unor persoane fizice sau persoane juridice, trebuia asigurată încă din 2008, conform unei prevederi din Codul Silvic, însă de-abia acum schema de ajutor de minimis permite aplicarea ei.

”Hotărârea de Guvern este valabilă pentru perioada 2016-2020, valoarea totală a ajutorului ce va fi acordat fiind estimată la 248,9 milioane lei, iar numărul beneficiarilor la circa 2 milioane pentru întreaga perioadă. Suprafața totală cu proprietăţi mai mici sau egale de 30 ha este de aproximativ 580.000 de hectare. Pentru anul 2016 se estimează că va fi acordată suma de 14,5 milioane lei, fonduri asigurate în bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin rectificarea bugetară adoptată de Guvern în luna august. Începând cu anul 2017, valoarea estimată că se va aloca anual de la bugetul de stat pentru finanţarea acestei scheme de ajutor de minimis este de 58,6 milioane lei”, informează Guvernul.

Pentru a fi eligibili, proprietarii trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: nu se află în procedură de executare silită pentru plata datoriilor fiscale şi nefiscale, inclusiv nu au popriri pe conturile bancare; nu se află în procedură de închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială; nu sunt supuse unei proceduri de insolvenţă; suma ajutoarelor de minimis de care au beneficiat într-o perioadă de 3 ani fiscali, 2 ani fiscali anteriori plus anul curent, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 de euro, respectiv 100.000 de euro pentru întreprinderea cu activitate de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.

Guvernul a adoptat metodologia de calcul și tarifele maxime per kilometru ce pot fi percepute în transportul școlar. Tarifele maxime pentru abonamentele acordate elevilor ce pot fi practicate de operatorii de transport rutier variază de la 10 lei (fără TVA), pentru distanța minimă de 3 kilometri, până la 174 de lei (fără TVA), pentru distanța maximă de 50 de kilometri. Sumele aferente fiecărei distanțe în interiorul acestui ecart (3-50 kilometri) și metodologia de calcul a acestor tarife au fost aprobate de Guvern în ședința de astăzi.

Reglementarea unui tarif maximal se impunea în condițiile în care tarifele practicate de operatorii de transport public au variații foarte mari pentru aceeași distanță, prețurile maxime fiind și de până la 13 ori mai mari decât prețurile minime.

Actul normativ este complementar ordonanței de urgență aprobată în luna octombrie, prin care operatorii de transport rutier sunt obligați să emită abonamente pentru transportul elevilor, decontate integral din bugetul de stat pentru distanțe de până la 50 de kilometri. Contractele de transport în curs, valabil încheiate, în baza cărora sunt practicate anumite tarife pentru serviciile publice de transport a elevilor, nu pot fi modificate până la ajungerea la termen decât prin acordul părților.

Tarifele maxime pentru abonamentele de transport școlar sunt valabile până la 1 septembrie 2017. Ulterior, autoritățile competente în domeniu vor efectua o analiză amănunțită în vederea actualizării de către Guvern a nivelului tarifelor în funcție de noile costuri ale companiilor de transport, precum și pentru a se stabili dacă există zone omogene din punct de vedere al condițiilor specifice furnizării serviciului de transport, care să justifice stabilirea de tarife diferențiate. Tariful maxim per kilometru se va stabili pe baza unor standarde de cost emise de autoritățile cu atribuții de reglementare pe piețele serviciilor de transport de persoane.

Decizia face parte din măsurile de combatere și reducere a abandonului școlar, în condițiile în care principala cauză o reprezintă costurile aferente participării la cursuri. Conform datelor existente la nivelul Ministerului Educației, în anul școlar 2015-2016 peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

În același timp, măsura a fost luată având în vedere că România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii, 19,1% din populația de 18-24 de ani, rată care a crescut de la 17,3% în 2013. De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că unul din cinci elevi din învățământul secundar superior face naveta pentru a ajunge la ore, peste jumătate din populația cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani locuiește în mediul rural, iar liceele și școlile profesionale sunt situate în general în zona urbană.