Parohia Ortodoxă Dipşa este prima din judeţul Bistriţa-Năsăud care a obţinut o sumă nerambursabilă de 460.800 de euro din partea Comunităţii Europene pentru restaurare, revitalizare şi promovarea identităţii culturale a bisericii din localitate, supranumită „a scroafei”, fostă biserică evanghelică.
Şeful Oficiului Judeţean pentru finanţarea Investiţiilor Rurale Bistriţa-Năsăud, Sorin Roşu Mareş, a declarat pentru Timp Online că este prima parohie care obţine bani europeni pentru salvarea unui monument de clasă B. „Îi felicit pentru că sunt deschizători de drumuri. Au fost primii care au depus. Sperăm să mai fie selectaţi şi alţii. A mai depus şi parohia Ortodoxă Română Cepari tot pentru reabilitare, este proiect selectat, urmează a fi contractat şi are o valoare de 486.000 de euro. Sunt bani, sesiunea este deschisă. Se alocă pentru fiecare proiect un cuantum nerabursabil de 500.000 de euro. Aşteptăm să fie depuse cât mai multe proiecte. Să fie implicate atât primăriile, cât şi cei care gestionează aceste monumente că nu întotdeauna UAT-urile administrează monumentele. Nu contează ce fel de biserici sunt, ortodoxe, catolice, reformate. Important e să fie catalogate drept monumente istorice de clasă B”, a spus Sorin Roşu Mareş.
„De doi ani de zile promovăm oportunitatea mare pe care o reprezintă PNADR pentru o zonă care a fost până acum relativ neglijată, cea a patrimoniului din mediul rural, respectiv monumente istorice, monumente arhitectonice care au acum varianta apelării la fondurile europene. Din păcate, s-au depus puţine proiecte. Doar unul este contractat, cel al bisericii din Dipşa, „Biserica scroafei”, care a primit acest nume întrucât o scoafă a descoperit o comoară şi cu acei bani s-a construit biserica. Aşadar, avem un singur monument, deşi lista monumentelor de clasă B care ar putea obţine finanţări este una lungă. Eu aş face una pel la primari să intensifice activitatea de depunere a proiectelor la AFIR pe submăsura 7.6 pentru că asta înseamnă dezvoltarea turismului, protejarea monumentelor şi a patrimoniului”, a declarat Alexandru Uiuiu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bistriţa-Năsăud.
Potrivit acestuia, suma maximă ce poate fi obţinută este de 500.000 de euro, bani care pot salva efectiv monumente mici, cum ar fi bisericuţe din lemn. Cu banii obţinuţi se pot face consolidări, subzidiri, anvelopări, refacerea acoperişului, a faţadei, alei, îngrădiri, amenajări interioare.
„Trebuie intensificată activitatea de depunere de proiecte. Lista monumentelor istorice de clasă B din Bistriţa-Năsăud se găseşte pe internet. Astfel de proiecte finanţare cu 500.000 de euro sunt oportunităţi mari pentru primării. Să se concentreze acum, după votarea bugetelor, pentru astfel de proiecte”, a mai adăugat Alexandru Uiuiu.
Legenda spune că pe la 1275, auzind că vin tătarii, sătenii și-au adunat avuția într-o oală pe care au îngropat-o ca să nu ajungă în mâinile năvălitorilor. După ce au revenit din pribegie nu au mai nimerit locul și, deși au săpat tot câmpul pentru a dezgropa comoara, banii au fost de negăsit. După circa 200 de ani, o scroafă care scurma pe hotar a scos la iveală oala cu comoara, despre care sătenii auziseră de la bătrâni. Oamenii au considerat întâmplarea un semn divin și au folosit banii pentru ridicarea unei biserici. Imaginea scroafei norocoase a fost pusă la loc de cinste pe fațada bisericii, pentru ca nimeni să nu uite vreodată povestea.
Adaugă comentariu