Felul în care vor fi împărţiţi cei 40 de milioane de lei pe care municipalitatea îi va lua în acest an printr-un credit bancar, mai exact suma de 18 milioane destinată amenajării pârtiei de schi în Wonderland, a stârnit discuţii între consilieri.
Gheorghe Tuţă (PDL) a propus ca banii alocaţi pentru amenajarea pârtiei de schi în Wonderland să fie transferaţi la modernizări de drumuri. “E a doua propunere de modificare a structurii obiectivelor de investiţii. Ce se urmăreşte? Cred că nici pentru iniţiator nu e foarte clar. Trebuie să analizăm cu obiectivitate şi înţelepciune, e vorba de sume semnificative. La obiective finanţate prin fondurii proprii, amenajarea pârtiei de schi este un obiectiv care în acest moment nu-şi justifică oportunitatea de a-l finanţa printr-un împrumut bancar. Primarul ne-a prezentat proiectul ca un obiectiv care să fie finanţat prin fonduri europene sau prin parteneriat public-privat, lucru cu care sunt de acord. Nu ştiu dacă municipalitatea a făcut astfel de demersuri. Modernizarea infrastructurii rutiere e o prioritate şi propun alocarea de bani pentru acest lucru. La majoritatea străzilor asfaltate a expirat termenul de garanţie, trebuie reabilitare, străzile de piatră şi pământ necesită o modernizare. Oamenii trebuie să vadă că îi reprezentăm responsabil. O astfel de pârtie ar trebui făcută în zona Colibiţa, în Munţii Bârgăului, unde ar putea fi dezvoltat un proiect de viitor. Pe Dealul Cocoşului ar putea fi făcută o investiţie mult mai mică, în niciun caz acolo nu va fi o facilitate pentru a se schia la standarde europene”, a spus Tuţă.
Andrei Rusu (PNL) a menţionat că responsabilitatea aleşilor se vede la astfel de proiecte. „A angaja locuitorii oraşului la un credit de 40 de milioane, cu dobândă de minim 8%, e o mare responsabilitate. Ar fi dobânzi de peste 12.000 de lei pe lună. Trebuie să ne gândim foarte bine ce facem cu banii. Prioritatea o reprezintă obiectivele de utilitate publică, ce privesc toţi cetăţenii, infrastructură rutieră, iluminat public, etc. La un tarif de 10 euro pe zi, practicabil pe pârtii de schi în Austria modice, ne trebuie 292 de schiori să urce zilnic pentru a acoperi dobânda. E bine ca Wonderland să fie ancora care atrage şi alte investiţii, dar greu putem crede că investitorii se vor îndrepta spre această zonă pentru trei-patru luni pe an”.
Alexandru Toniuc (PER) a propus ca, din cele 18 milioane, 6 milioane să fie folosite pentru proiectul Parcul Industrial Bistriţa Sud.
Camelia Tabără (PSD) a precizat că investiţia în străzi nu plăteşte dobânda, aşa cum ar face-o schiorii plătind taxa pe pârtie.
Filip Moisil (PDL) a spus că a investi atâţia bani într-o pârtie de 900 de metri nu este oportun. „Trebuie să creăm confort pentru toţi locuitorii, reparând străzile, nu doar pentru unii”.
Primarul Ovidiu Creţu a răspuns: „Argumentaţia politică pentru un asemenea obiectiv de amploare pentru dezvoltare nu e cazul s-o dezvolt. Se încearcă mutarea atenţiei sau diminuarea efectelor pozitive ale acestui obiectiv esenţial pentru municipiul Bistriţa. Wonderland, pârtia de schi, e pentru toţi locuitorii. Se spune că sunt numai 2.000-3.000 de schiori, păi şi pe străzi circulă 42, 60 80 de persoane, nu vorbim doar de străzile mari, ci şi de cele pe care circulă doar cei care locuiesc în zonă. Am spus că nu voi lua credit decât pentru investiţii care aduc un plus în municipiu, investiţii care pot acoperi rata dobânzii şi comisioanele bancare, şi aşa voi face cât stau în acest scaun. Dacă vom face calcule de contabil, lucrurile vor ieşi întotdeauna prost. Trebuie să facem calcule manageriale. Dacă folosim banii pentru investiţii care nu aduc plus la buget, vom plăti sumele respective de trei ori. Nu calculăm doar biletele, ci dezvoltarea zonei. Trebuie să vezi peste calcule, şansa de dezvoltare a municipiului. Nu e oportună acum pârtia? Da, acum e primăvară, mergem şi culegem floricele, dar e oportună iarna, se schiază din decembrie până în martie inclusiv, pârtia va fi dotată şi cu tunuri de zăpadă. Obiectivul nostru costă 8 milioane de euro, e un obiectiv strategic de dezvoltare a municipiului. Pârtia are peste 1.000 de metri. Genul acesta de pârtie, lângă oraş, este pentru copilul din Bistriţa care se poate duce după ce iese de la şcoală, e pentru salariatul din Bistriţa, care se poate duce să schieze în nocturnă după ce termină serviciul. Acesta este mobilul nostru. Ţinta noastră nu sunt cei care doresc să schieze la 2.000 de metri în Austria, ei se vor duce acolo. Şi eu mă voi duce în continuare în Austria, dar asta nu înseamnă că după-amiaza nu schiez în Wonderland. Pârtia e importantă pentru copiii noştri, un stimulent pentru ca fiii noştri să facă sport”.
„Domnul primar vrea să ne spună că e o idee extraordinară, dar nu e. Nu e niciun calcul, e o ambiţie. Să asfaltăm străzile importante, nu mă refeream la străzile pe care circulă patru oameni”, a revenit Gheorghe Tuţă.
Andrei Rusu a spus că s-a simţit jignit de afirmaţile primarului şi a propus ca acest credit să fie de doar 22 de milioane, nu de 40 de milioane de lei. „Să spunem că peste noapte m-am transformat într-un contabil. N-aţi vrut să răspundeţi de ce niciun partener privat nu e interesat pentru o investiţie cum o vreţi dumneavoastră, singur, fără să vă consultaţi. Un om care munceşte din greu îşi face calcule, când banii vin uşor din impozite şi taxe pe care le creştem, e foarte uşor să le dai destinaţie, să fac acest obiectiv care mi-e drag mie la suflet”.
Primarul Ovidiu Creţu: „Varianta ocolitoare a municipiului nu e moartă, vizavi de accesul la Parcul Industrial. Sper să avem această bretea ocolitoare, motorul principal de dezvoltare pentru următorii ani. De ce nu împrumută băncile Primăria Bistriţa? Păi nu împrumută nicio primărie. Virarea banilor se face având la bază ordinul nostru de plată către executantul lucrărilor. Întâi plăteşti, apoi recuperezi banii. N-am spus că nu voi lua credite pentru străzi. Dacă aveţi idei, să le discutăm, să deschidem linii de creditare”.
Viceprimarul Ioan Peteleu: „Nu sunt un schior împătimit, probabil că acea pârtie de schi e bună la Bistriţa. Nu ştiu câţi cetăţeni îşi vor permite să plătească 10 euro pe zi şapte zile din şapte. Sunt pentru accesarea de credite pentru finanţarea proiectelor care a la bază studii de fezabilitate, de rentabilitate. La şedinţa de buget Andrei Rusu a propus relocarea unor sume pentru infrastructură, acum au fost intervenţii care susţin acelaşi lucru, oameni care atunci au fost împotrivă”.
Amendamentul lui Gheorghe Tuţă, de alocare a sumei de 18 miloane de lei pentru modernizarea infrastructurii rutiere dn Bistriţa, a fost respins, la fel şi propunerea lui Alexandru Toniuc. Nici amendamentul făcut de Andrei Rusu, de diminuare a împrumutului bancar de la 40 de milioane la 22 de milioane, nu a avut mai mult succes.
Alin Seserman (PDL) a propus să fie votat fiecare obiectiv de investiţie în parte, s-a citit regulamentul şi s-a luat decizia ca proiectul să fie votat în integralitatea lui. „Modalitatea de a vota pe bucăţele nu e în regulă, poate duce la imposibilitatea aplicării hotărârii respective”, a intervenit Ovidiu Creţu.
Proiectul a fost adoptat cu 11 voturi pentru, unul împotrivă şi 6 abţineri, aşa cum a fost propus de iniţiatorul Ovidiu Creţu.
Andrei Rusu înlocuit de Marius Armean
Directorul LDP Andrei Rusu s-a aflat la ultima şedinţă în calitate de consilier municipal, el demisionând din funcţie la începutul lunii. Rusu a fost înlocuit de şeful Agenţiei Teritoriale Bistriţa-Năsăud a Autorităţii Rutiere Române, Marius Armean, care a depus jurământul de credinţă după ce mandatul său a fost validat de aleşii locali. Armean va face parte din Comisia juridică şi administraţie publică.
Se reia ridicarea maşinilor parcate neregulamentar
La secţiunea de interpelări, consilierul local Kiss Laszlo (PP-DD) a întrebat ce trebuie făcut ca Poliţia Locală să fie văzută în acţiune pe străzi, să le dea amenzi celor care murdăresc parcurile cu coji de seminţe şi celor care îşi parchează maşinile pe trotuare. “Mâncatul seminţelor în parc e o chestiune de bun simţ, nu văd vreun poliţist amendând pe cineva că mănâncă seminţe chiar dacă e o găleată de coji în faţa lui. Respectarea normelor de convieţuire trebuie să înceapă devreme, de la grădiniţă. Avem o patrulă şi o maşină de intervenţie, acesta e personalul Poliţiei Locale care trebuie să acopere oraşul. În Vest totul se rezumă prin bunul simţ, plus că legile sunt foarte stricte şi acolo nu trebuie să demonstrezi prin ADN că el a mâncat. Va trebui să rezolvăm repede şi problema ridicării maşinilor, vom reintroduce acest serviciu, frica păzeşte via”, i-a răspuns Ovidiu Creţu.
Delegatul sătesc din Sigmir i s-a plans edilului că tineretul dă petreceri în clădirea fostei grădiniţe, acum închisă, şi tulbură liniştea publică. Creţu a precizat că, până când va intra în reabilitare, respectivul imobil va fi sigilat.
Şedinţă extraordinară în 30 aprilie
Primarul i-a anunţat pe aleşi că în 30 aprilie va avea loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, pentru aprobarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă.
Un proiect nu inseamna orice ideie tembela care-i trece unuia prin cap. Un proiect trebuie sa aiba la baza o justificare bazata pe studii de fezabilitate, oportunitate si rentabilitate. Partia de schi la Bistrita, este cel mult o ambitie tampita a unui primar cu idei putine si fixe. Trebuie stiut ca temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3 grade Celsius, in vreme ce la Predeal este de numai 5 grade. Chiar si la Colibita izoterma anuala este de doar 6 grade. In aceste conditii, o investitie asa de mare pentru o partie de schi dotata cu tunuri de zapada la Bistrita nu se justifica. Eventual o investitie mai mica pentru o partie cu zapada naturala, fara dotari speciale costisitoare poate fi luata in considerare.
Orasul Bistrita, care dispune in apropiere de doua locatii cu conditii naturale propice pentru dezvoltarea tuismului balnear (Sarata si Slatinita) nu a facut nimic pentru valorificarea izvoarelor sarate. In schimb,primarul Becleanului care stie ce vrea, a reusit in cativa ani sa faca la Figa o statiune balneo-turistica, punand in valoare niste baltoace cu apa sarata unde altadata se scaldau bivolii din sat. Primarul Bistritei sta de cativa ani incremenit in proiectul Wonderland de pe pasunea din Unirea, o locatie fara perspective, in loc sa dezvolte investitii pentru turismul balnear la Sarata sau Slatinita, care cu siguranta ar atrage si investitori privati.
obiectivul esential al mun B-ta este sanatatea urbana, adica eliminarea urgenta a putorii de cacat care provine de la statia de epurare. Aerul devine din ce in ce mai greu de suporat. Se poate rezolva problema cu mult mai putini bani pe care primaria vrea sa-i toace inutil pe wonderland. Solutia tehnica este capsularea bazinelor aflate in contact cu aerul. Adica dupa modelul serelor. Priceput domnilor edili cu scoala multa.