În comuna Parva sunt toate șansele să apară un ”pui de Colibița”, spune primarul Ioan Strugari care vrea să construiască, în localitate, o microhidrocentrală cu baraj pe râul Rebra ca să producă energie electrică necesară pentru iluminatul și încălzirea instituțiilor publice. În acest sens a depus un proiect pentru ca să obțină bani norvegieni.
”Până în anul 1977, a funcționat pe raza pe raza localității noastre un baraj care producea lumină electrică – chiar din perioada de după război – pentru localitate și pentru o fabrică de cherestea care exista în zonă. În primăvara lui 1977 – dacă nu greșesc cumva anul fiindcă eram copil – o viitură de primăvară a distrus barajul și toată instalația energetică de acolo. Acum noi vrem să construim această microhidrocentrală fiindcă avem o oportunitate de finanțare pe de-o parte, iar pe de altă parte pentru că aș vrea să protejăm și pădurea și să nu mai tăiem 700-800 de mc cubi de lemn anual pentru încălzirea tuturor instituțiilor publice. Având în vedere că instituțiile publice ale Parvei sunt în zona unde se va amenaja acest baraj, nu avem nevoie de acordul Electrica să facem compensări cu energie. Vom merge direct pe încălzirea tuturor instituțiilor publice din localitate cu energie electrică din sursa noastră”, a spus primarul Ioan Strugari.
Întrebat dacă barajul nu va afecta cumva cursul râului Rebra și populația de pești, primarul a răspuns: ”Apa se barează, iar după un metru curge în turbină și își continuă cursul. Nu se preia apa așa cum se întâmplă în cazul MHC-urilor din zonă, prin intubare. Prin forma propusă de noi, capacitatea de producție a microhidrocentralei poate atinge 0,6MWh, în timp ce prin intubare, potrivit studiilor, o asemenea construcție poate produce 2MWh. Noi ne gândim la mediu – deși știu că unii o să spună că nu e așa – pentru că atunci când tai mii de metri de lemn de foc pentru institituții publice în care intră și biserici, și dispensar, și biblioteci, și școli, impactul asupra localității e mult mai dezastruos decât că am închis apa pe doi metri. De unde se propune investiția și până la izvor, râul are 25-27 km. El aduce multe resturi de exploatare forestieră, iar la intrare în localitate ne face multe probleme. Prin bararea râului – care va fi de 9-10 metri – acolo se va întâmpla un fenomen de atenuare a viiturilor la intrarea în localitate, ceea ce ne va ajuta foarte mult în caz de viitură. Pe de altă parte, mai adaug faptul că nu e zonă protejată, nu e sit, e la limita satului. A existat baraj, oamenii cunosc lucrul acesta și chiar își doresc să se refacă acea locație. Pe lângă componenta energetică va avea și o deschidere turistică a zonei în sensul va fi un pui de Colibița mic la Parva, cu un luciu de apă de aproximativ 700-800 de metri lungime și care va da și o perspectivă turtistică zonei. Populația de pești nu va fi afectată fiindcă locul în care va fi microhidrocentrala este la limita unde începe prescuitul sportiv și celălalt. Adică de acolo în sus, peștele e prins și i se dă drumul în apă, iar până acolo, peștii sunt prinși și duși acasă de pescari. Pe vremuri când exista baraj, era și pește. Eu niciodată nu aș fi lăsat să se facă MHC în sat – nu mai are rost să spun câte am pățit ca să nu-i las pe alții mai mari să facă lanț de MHC-uri pe Rebra – dar așa de tipul acesta, nu cred că sunt afectați prea tare peștii pentru că, de la baraj în sus are vreo 25 de km râul, iar de la baraj în jos 17-18 km ”, a mai spus primarul din Parva.
Proiectul ”Microhidrocentrală cu baraj pe râul Rebra la Parva” a fost depus pentru finanțare prin granturi norvegiene.
”Din ce știm noi, din sursele noastre, se pare că avem șanse pentru că s-au depus sau 5-6 proiecte, iar bugetul alocat acestei secțiuni este suficient pentru finanțarea tuturor. Investiția este de 2 milioane de euro, din care 15% sunt sume neeligibile, ceea ce înseamnă circa 300.000 de euro. Ni s-au cerut clarificări, iar până lunea viitoare depunem răspuns. Suntem în faza de elaborare a documentațiilor pentru apă în sensul că e o procedură mai greoaie pentru că e vorba de un protocol de închiriere a luciului de apă și pentru impactul de mediu. Dacă vom obține finanțarea și vom construi microhidrocentrala, nu vom avea alte costuri în afară de mentenanță. Vom economisi în schimb cei 800 de metri cubi de lemn pe care îi tăiem anual și costurile cu energia electrică pentru aceste instituții. De asemenea, vom asigura iluminatul public stradal în zona centrală pentru că, în rest, suntem obligați să folosim infrastructura Electrica”, a mai explicat primarul.
Până acum, Primăria Parva a cheltuit 135.000 de lei pentru servicii de consultanță privind elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru obiectivul „Microhidrocentrala cu baraj pe Raul Rebra la Parva” pentru accesare Granturi SEE 2014-2021 pe Fonduri Norvegiene și Europene UE.
Daca veti reusi sa va puneti planul in aplicare ,veti merita toata recunostinta comunitatii si veti putea fi exemplu pt multi.Succes!
Inca un rau de munte distrus, prima data de comunisti acuma de alti nestiutori si indiferenti la problemele de mediu. Romania si-a distrus si padurile si raurile repezi de munte cu biodiversitate cu tot . Austria, Germania isi dinamiteaza betoanele si readuc la loc unele rauri de munte dupa ce in anii 60 au facut exact ca noi si si-au dat seama ca au gresit .Transmit nestiutorului primar ca asa cum a fost prima viitura o sa vina si a doua . Transmit primarului ca nu el are calitatea si pregatirea din birou sa stie cat de tare va fi afectata populatia de pesti ci doar biologii si hidrologii cu pregatire maxima la acest capitol. Astfel de aprecieri nu se fac din biroul primarului nici de la partid.
Balan Marius,când ați fost ultima data pe Rebra de aveti asa cunostinte aprofundate despre situatia de pe rau??? Ținând cont ca in prezent sant 5 obstacole care fragmenteaza raul Rebra , iar acel baraj va crea un lac unde lipanul (pe cale de disparitie-care de 3 ani nu s-a reprodus din cauza viiturilor) se poate refugia din fata viiturilor exact ca pe Someșul Rece.
Toata lumea da cu parerea dar habar nu au despre ce este vorba,mai bine taiem 800 m3 de lemn pe an !!!
No comment
Pe la Colibița ne-o cântat Anuța
Călare pe cal haideți în Ardeal!
Sas cu taragotu o să-n ceapă jocu
Jocul și voia bună Bârgăuani adună!
Bravo, domnule primar! Psdiștii sunt în stare să te ridice la rangul de geniu și șăf de partid. Important este să distrugem totul, că na, dacă alții au făcut-o fără a-i trage nimeni la răspundere, noi de ce să nu o facem, sau unii pe care-i susținem noi. Și așa mediul înconjurător este distrus, iar ecosistemele, indiferent la care ne-am referi, au fost făcute harcea-parcea, să o dăm în continuare cu distrugerea. Au fost distruse pădurile, defrișate într-un mod nebunesc, au fost distruse o mulțime de arii protejate, au fost și sunt poluate toate apele cu deșeuri dintre cele mai periculoase, acuma, dacă tot răul a fost făcut, să degradăm râurile cu totul, dar în momentul în care vor veni inundațiile, fenomenele meteo violente și nu se va mai putea distinge nici măcar o părticică de anotimp, nu-i așa? ne vom arăta extrem de revoltați și de mânioși pe Pronia Cerească, este? Haideți cu distrugerea, cât se mai poate ea, rezultatele se văd și se vor vedea și mai accentuat pe viitor! Dom primar, să fie, bre, într-un ceas bun!
Numai cometa mai scapa pamantul asta de lighioanele care scurma intruna!!
LEO draga unde erai tu si cum de nu ai reusit sa citesti presa vremii in care la fiecare aparitie a unui articol noi am explicat impotrivirea la astfel de MHC-uri si s-au depus la APM de fiecare data contestatii. Insa cum in aceasta tara nici dracu nu te baga-n seama .normal ca baietii destepti din energie au avut girul tututror guvernelor au avut pile mari la toate institutiile. In Romania nici Presedintele nu este ascultat ce sa mai vorbim de o mana de ecologisti. Ca sa nu dispara apele, padurile si alte bunuri furate este nevoie de iesitul in strada al romanilor. LEO, ma bazez pe tine ca organizezi o asemenea actiune cu impact in toate judetele ? Ecologistii din Bistrita au organizat trei astfel de mitinguri impotriva taierii padurilor insa nu au fost mai multi de 10-15 bistriteni. Ce ne spune noua asta ? Ca meritam toate relele si sa fim furati pana la os.
Sunteți din ce în ce mai caraghios? Vă legați de niște oameni fără putere pentru opiniile lor. Tipic securist! Unde erau autoritățile care erau plătite pentru ca să protejeze mediul pentru noi și pentru generațiile viitoare. Unde era domnul Primar pe care îl lăudați? Unde era șeful lui de la PCR? Unde erau autoritățile de mediu cu toți șefii puși de partid? Unde erau legiuitorii useliști care au produs o legislație și au acordat facilități pentru distrugerea mediului? Ce puteau să facă cei numiți pentru râurile distruse în fața prea-puternicelor autorități? Dacă îi pomeniți acum o faceți tocmai pentru că au făcut singurul lucru pe care îl puteau face. S-au exprimat public împotriva acestor crime față de mediu. A le pune lor în sarcină șmenurile pe care le-au făcut autoritățile cu diverși investitori, cetățeni de onoare sau viitori, e o mare nerușinare. Și o mai trageți și un pic pe coarda naționalistă ca și când cetățeanul austriac a construit fără autorizație. Cam de doi bani postarea. De aia cu stema lui Nea Nicu.
Cu mențiunea că nu sunt de specialitate și e posibil să greșesc, dar în articol se face referire la puterea de producție de 0,6 mW. Cred că de fapt sunt mWh. Ceea ce ar însemna pe an 0,6 x 24 ore x 365 zile = 5256 mWh/an. O casă average de 200 mp consumă pt iluminat și prize pt electrocasnice cam 5000 kWh/an. De unde ar rezulta că ar produce energie pentru aprox. 1000 de case.
Repet, nu sunt de specialitate, dar după acest calcul, și având în vedere că debitul în avalul barajului va fi cam la fel ca acum, doar controlat, și că lacul însuși va deveni un ecosistem în sine, cred că e de luată în considerare și dezbatere o astfel de investiție.