Câştigătorul licitaţiei a fost asocierea dintre SC TCI Contractor General SA din Cluj ca lider, Iasicon din Iaşi, Drum Construct din Zalău, SC Ianus din Sălaj, SC Renmar din Dej.
Obiectivul proiectului de regenerare a centrului istoric (44.996.170,67 lei) este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor.
Sunt prevăzute: modernizarea a 14,202.78 mp suprafaţă de spaţiu pietonal istoric, reabilitarea “Punţii lui Keinzel” din zona Codrişor, reabilitarea reţelelor de utilităţi publice pe traseul celor trei axe, reabilitarea şi modernizarea iluminatului public şi arhitectural, înlocuirea si completarea mobilierului urban (bănci din piatră şi din lemn, ceas stradal, suporţi pentru biciclete, indicatoare, obiective turistice, inserţii artistice în pavaj, statui decorative din fontă, ghivece pentru arbori, suport flori şi jardiniere, panouri electronice de informare publică şi monitoare stradale cu afişaj digital), amenajarea Pieţei Mici, amenajarea a 5 fântâni arteziene pe traseul axelor turistice (dintre care una în faţa Centrului Cultural Municipal şi una pe pietonalul Liviu Rebreanu. Fântâna de pe pietonalul Liviu Rebreanu va avea macheta în bronz a stampei municipiului Bistriţa cufundată în apă.
Proiectul presupune printre altele redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene. Pe trasee vor fi amplasate elemente decorative şi semne distinctive, iar iluminatul va respecta stilul medieval.
În Bistriţa sunt amenajate trei axe turistice care traversează oraşul prin pasaje: Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Ele includ cele 22 de străduţe înguste cu caracter pietonal care oferă trasee scurte între laturile de nord şi de sud ale oraşului. Aceste străduţe aveau un rol strategic în vechea fortificaţie deoarece ofereau posibilitatea ca apărătorii cetăţii să ajungă rapid în orice punct.
In „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bistriţa pentru anii 2005 – 2015” pe langa regeneratea centrului istoric si crearea celor 3 axe turistice, mai era stabilit faptul ca Pădurea Codrişor face parte din zona de protecţie a centrului istoric al Bistriţei: “ Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa. În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive. Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada interbelică. Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistriţa, în prezent neamenajat, are un potenţial nevalorificat, putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică (locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului vechi”. Referitor la axele turistice, 1, 2 si 3, cea mai importanta este „axa artelor” care porneste din Bulevardul Republicii, pe str.Spiru Haret (fostul Pasaj al Macelarilor), continua prin latura estica din Piata Centrala apoi pe str. Albert Bergher pana la Casa de Cultura. De aceea, cladirea vechiului tribunal aflata pe acest traseu ar trebui reabilitata cu destinatia de „Palat al Culturii”.
Dupa boala sensurilor giratorii acum apare febra bolii fantanilor arteziene. Cinci la numar sunt prevazute numai pe traseul celor 3 axe turistice din centrul istoric. Dintre cele cinci fantani, doua vor fi pe axa atrelor si anume una pe Pietonalul Liviu Rebreanu si alta in fata Casei de Cultura. Trebiuie spus ca inainte cu mai multi ani a existat cate o fantana arteziana atat in Piata Centrala, in fata Bisericii Evanghelice cat si in fata Casei de Cultura, care insa au fost desfintate, pentru a castiga spatiu. Reampasarea lor in aceleasi locuri din centrul istoric care si asa este destul de ingust, va spori senzatia de inghesuiala, in timp ce alte spatii din oras, mult mai generoase precum Piata Eminescu sau chiar Piata Petru Rares raman nemobilate cu astfel de amenajari urbane.