Patru proprietari de plantații de viță-de-vie din județul Bistrița-Năsăud au cerut bani europeni pentru investiții în sectorul vinicol, însă dintre aceștia doar doi au primit bani în cont de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Este vorba de mai bine de o jumătate de milion de lei.
Potrivit unui raport al APIA Bistrița-Năsăud, la măsura de ”Acordare a sprijinului comunitar pentru investiții în sectorul vinicol”, au fost depuse 4 cereri de aprobare a unor programe de investiții, dintre care două cereri au fost retrase, urmând a fi redepuse după îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea finanțării. Au fost efectuate plăți pentru două cereri de plată, în valoare de 470.280,52 lei, respectiv de 105.035,17 lei.
În ce privește Acordarea sprijinului comunitar pentru restructurarea/reconversia plantațiilor viticole este un plan individual în implementare.
Prin Programul Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, UE are vedere acordarea unui sprijin în favoarea restructurării şi a reconversiei plantaţiilor- una din măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol care a fost luată de Comisia Europeană, atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole.
Cu bani europeni se poate face promovarea vinurilor în vederea îmbunătățirii competitivității vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie; restructurarea și reconversia plantațiilor viticole; asigurarea recoltei; investiții și distilarea subproduselor.
Sprijinul financiar pentru programele de restructurare/reconversie nu poate depăși 75% din valoarea costurilor restructurării.
În Bistriţa-Năsăud, viticultură se face de peste o sută de ani, crama din Lechinţa având şi acum medaliile obţinute de vinurile din zonă la concursuri internaţionale. Pe lângă IAS Lechinţa, care deţinea în anul 1945 peste 600 hectare de plantaţii nobile viticole, IAS Dumitra avea un patrimoniu viticol de 92 hectare; IAS Teaca de 140 ha, iar IAS Bistriţa de 105 ha. Concomitent cu creşterea suprafeţelor viticole, a crescut şi producţia la hectar, de la 1100 kg la 4-5000 kg struguri la hectar, culminând cu producţia de 12.000 kg din 1964 la IAS Dumitra.
Judeţul nostru face parte din regiunea viticolă a podişului Transilvaniei care cuprinde plantaţiile viticole din bazinul Târnavelor, Sebeşului şi Valea Mureşului, incluzând cinci podgorii: Aiud, Alba Iulia, Sebeş-Apold, Lechinţa şi Târnave. Regiunea începe din sud cu centrul viticol Sebeş-Apold (judeţul Sibiu) şi se termină în nord cu podgoria Lechiţa (judeţul Bistriţa-Năsăud) şi e specializată în producerea vinurilor albe de calitate superioară, vinurilor aromate de tip „muscat” şi vinurilor materie primă pentru spumante. Vedetele acestei regiuni sunt considerate soiurile Traminer roz (sin. Gevurztraminer), Furmint şi Riesling de Rhin.
Despre soiul Furmint se spune că denumirea vine de la expresia „fură şi minte”, deoarece, deşi lăstarii au vigoare mare florile se scutură în proporţie de 50-80% „furând” astfel viticultorului o bună parte din producţiei. Totuşi toamna soiul se revanşează prin calitatea deosebită a vinurilor obţinute, „minţind” astfel cu privire la potenţialele câştiguri. Datorită performanţelor superioare ale soiurilor de struguri cultivaţi aici şi implicit a calităţii vinurilor obţinute, această regiune viticolă a obţinut cea mai bună cotaţie europeană acordată podgoriilor româneşti (clasa B).
Adaugă comentariu