Pe urmele grecilor în turism: ”Ei au o poveste pentru fiecare piatră, noi nimic”, spune Dolha

”Turismul nu se poate dezvolta doar pe latura culturală, dacă deschidem nişte site-uri vedem nişte pene de păun şi atât. Turismul trebuie să înceapă la porţile Cetăţii Ciceului şi să continue până la Piatra Fântânele, la Castelul Dracula, incluzând toate bisericile din lemn, podul de la Coşbuc, alte monumente care trebuie introduse într-un circuit turistic. Acum nu avem un asemenea itinerar turistic. Grecii au câte o poveste pentru fiecare piatră. Noi pentru Cetatea Ciceului n-avem nicio poveste, deşi acolo au poposit numeroşi domnitori. Dacă Alba Iulia a reuşit să transforme cetatea într-un obiectiv turistic, şi am văzut lume multă la schimbarea gărzii spre exemplu, şi noi putem face acest lucru. Avem exemplele lângă noi, trebuie să le pliem pe acest judeţ”, a spus vicepreşedintele CJ Bistriţa-Năsăud într-o conferinţă de presă.

Dolha a precizat că Turismul va fi separat de Salvamont în cadrul CJ. ”Până acum exista Compartimentul Salvamont şi Turism, ca şi cum turismul ar fi o anexă a salvamontului. Când i-am întrebat cum a fost făcută până acum promovarea, cei de la Salvamont au venit cu nişte pliante pe care probabil le-au împărţit în drumeţiile lor montante. A fost singura promovare pe care CJ a făcut-o în ultimii patru ani”, a spus el.

Cetatea Ciceu (foto) a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde şi numele de Ciceu (din maghiarul csucs – vârf). Ruinele sunt astăzi în stare de distrugere avansată şi elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea. Potrivit surselor istorice, construirea cetăţii a avut ca scop apărarea împotriva năvălirii tătarilor. Cetatea s-a construit în urma insistenţelor regelui Bela al IV-lea şi a urmaşilor săi. În 1489, Matei Corvin dăruieşte cetatea lui Ştefan cel Mare, iar după moartea acestuia trece în stăpânirea lui Bogdan, Ştefăniţă Vodă, şi în 1530 sub stăpânirea lui Petru Rareş. Potrivit cronicilor, supărând Înalta Poartă, în 1538 Petru Rareş fuge din calea sultanului Soliman şi se refugiaza la Ciceu. Atunci, profitând de conflict, voievodul Ardealului, pe atunci Ioan Zapolya, începe asedierea cetăţii cu gând de cucerire. Dupa patru luni de asediu, Petru Rareş cedează cetatea. Regina Isabela a Ungariei dă ordin la 2 iunie 1544 ca această cetate să fie dărâmată pentru a nu ajunge din nou sub stapânirea moldovenilor. Lucrători aduşi de la minele din Valea Rodnei au distrus sistematic cetatea, ale cărei turnuri au căzut la pământ după o rezistenţă de trei veacuri. Nimicirea completă se datorează populaţiei locale, care a tăiat pietre de moară din stânca pe care se ridica odinioară mândra cetate.