Consilierii locali PER Alexandru Toniuc și Maxim Gagea au depus în CL un proiect prin care solicită extinderea intravilanului municipiului Bistriţa în vederea amenajării Parcului Recreativ Codrișor.
Ecologiștii consideră că extinderea Parcului Municipal este în prezent ”mai mult decât un simplu deziderat, o necesitate”: ”Parcul Municipal a devenit tot mai mic urmare a construcțiilor apărute în ultimii ani, necesitatea înființării unor piste pentru biciclet, și a unor noi alei pietonale pentru că cetățenii să poată să se plimbe în condiții de siguranță inclusiv cu animalele de companie, necesitatea amenajării în sezonul cald în poienile pădurii Codrișor a unor spectacole și eliberarea în acest fel a străzii P-ța Centrală, necesitatea armonizării construcțiilor de la Ștrandul Municipal cu Parcul Recreativ din Pădurea Codrișor, posibilitatea unor noi amenajări în acest nou parc creat, cu scop recreativ cum ar fi de exemplu: instalații tiroliene, piste pentru skateboard, pârtie pentru săniuțe”.
Astfel, Consiliul Local ar trebui să ia în calcul datele cuprinse în Planurile Urbanistice Zonale ”Codrișor” I și II aprobate conform HCL din 2006 și 2010, să completeze prevederile din documentaţia de urbanism ”Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa” şi Regulamentul local de urbanism pentru suprafața 3 ha 6360 mp.
Proiectul urmăreşte ”reintegrarea în cadrul circuitului verde a elementului Dealul Codrişor, identitar pentru Bistriţa, cu valoare peisagistică, turistică şi ambientală. Prin introducerea în intravilan a terenurilor pe care au fost întocmite cele doua PUZ-uri vor putea fi realizate prin alocări din bugetul local sau prin atragerea de finanțări din fondurile europene obiectivele propuse în cele două PUZ-uri. În felul acesta vor fi atinse obiectivele cuprinse în Agenda 21 în ceea ce priveşte „capitalul natural” al localităţii: creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul municipiului Bistriţa, îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor urbane existente şi amenajarea de noi spaţii verzi”.
REMEMBER. În 28 ianuarie 2010, în timpul primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare.
S-a prevăzut amenajarea unor alei pietonale, a unui parc, pistă de biciclete, cișmele, zonă de promenadă, iar în cel mai înalt punct al dealului s-a prevăzut amenajarea unui restaurant, cu vedere spre oraș. Mai exact, Conform Planului Urbanistic Zonal, Padurea Codrisor ar urma sa intre intr-un proces amplu, prin care aceasta zona sa fie amenajata pentru o serie de activitati sportive dar si de agrement, dupa cum urmeaza:
1. realizarea unor trasee amenajate pentru folosinta pietonilor si a biciclistilor. Aceste trasee vor fi realizate din pamant stabilizat si pietris si vor avea pe parcursul lor platforme de odihna de unde va putea fi admirat orasul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul noptii si mobilate cu banci, panouri de informare-directionare si cosuri de gunoi.
2. realizarea unui traseu competitional pentru probe ciclistice de « downhill » care va fi marcat special pentru evenimente sportive. Acest traseu se va amenaja in asa fel incat sa nu intersecteze circulatiile pietonale si ciclistice pentru amatori, urmand a fi utilizat numai cu ocazia organizarii de competitii.
3. realizarea a patru partii pentru saniute, una de dimensiuni mai mari, dotata cu instalatie de nocturna si trei mai mici. Partiile sunt amplasate pe versantul cu orientare nordica pentru a beneficia cat mai mult timp de zapada.
4. realizarea pe zona de coama a cinci terase-belvedere in consola, pentru admirarea
panoramei orasului si a unui turn-belvedere care sa permita o panorama larga-inclusiv in lungul vaii raului Bistrita, neobturata de vegetatie.
5. amenajarea unor platforme pentru picnic si a unor zone pentru joaca in zona terenurilor de administrare silivica pe platoul de sub coama dealului
6. amplasarea a doua panouri pentru escalada pe versantul cu orientare sud a dealului
7. amplasarea unei dotari publice-restaurant/belvedere intr-o zona apropiata varfului dealului
8. realizarea unei parcari amenajate peisager, in trepte, la extremitatea sudica a parcelei
forestiere, care sa serveasca vizitatorilor. Aceasta zona va putea gazdui maxim o suta de autoturisme si va fi realizata din pamant stabilizat si pietris. in zona parcarii va fi amplasata o constructie care va gazdui grupuri sanitare si cismele de apa, necesare activitatilor de agrement.
9. realizarea unui drum forestier care sa bordeze limita sudica a parcelei forestiere si care sa impiedice proprietarii vecini sa acapareze zone din padure prin mutarea gardurilor in adancime.
10.realizarea de plantatii care sa marcheze si sa intareasca identitatea traseelor pietonale propuse.
Urma apoi amenajarea malurilor râului Bistrița, realizarea de alei pietonale care completa zona de relaxare a Bistriței (Vezi pe internet proiectul : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill).
Pana aici toate bune si frumoase. Numai ca in septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului, Crețu s-a sucit și de-atunci face lobby pentru realizarea unui drum cu două benzi prin mijlocul pădurii.
Crețu, a facut o mica excrocherie astfel ca Pădurea Codrișor rămâne în extravilan. Era condiția obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin dupa cum singur a recunoscut: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin soseaua de centura ci modul in care aceasta poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine. Restul nu conteaza. Pentru asta e in stare de orice, chiar sa incalce legea:
(extras din OG 43/1997 republicată)
Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”