Poliţiştii din Cluj au efectuat 40 de percheziţii, în Bucureşti şi în șase judeţe, inclusiv Bistrița-Năsăud, la persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 6.500.000 de lei prin evaziune fiscală, spălare de bani, transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate. Șapte persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraţilor, cu propunere de arestare preventivă, fiind instituit sechestru asigurator pe 68 de autovehicule și un imobil.
Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, cu sprijinul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, au efectuat 40 de percheziţii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Maramureş, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare şi Alba.
Activitățile s-au desfășurat în cadrul unui dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în care se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală în formă agravată, spălare de bani, transmitere fictivă a părţilor sociale deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
În cadrul activităţilor, au fost identificate şi indisponibilizate sume în privinţa cărora există suspiciunea că provin din infracţiuni, respectiv 277.450 de lei şi 6.000 de euro.
Totodată, s-au aplicat măsuri asigurătorii pe conturi bancare, pe bunuri mobile şi imobile (68 de autovehicule şi un imobil), în valoarea totală de 3.622.927 de lei.
Polițiștii au descoperit și ridicat înscrisuri contabile, ştampile, unităţi fizice de stocare a datelor în sistem informatic, laptop-uri şi unităţi centrale și carduri bancare.
Șapte persoane, cu vârste cuprinse între 26 şi 44 de ani, din judeţele Cluj, Bihor şi Timiş, au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraţilor, cu propunere de arestare preventivă.
Din cercetări a reieșit că, în perioada 2012-2016, reprezentanţii unor societăţi comerciale cu obiect de activitate construirea şi întreţinerea drumurilor publice, ar fi creat un mecanism de fraudare a bugetului de stat.
Acesta ar fi avut la bază înregistrarea în evidenţa contabilă a unor achiziţii şi operaţiuni fictive de bunuri şi prestări servicii de la mai multe firme cu un comportament de tip „fantomă”, în scopul deducerii frauduloase a taxei pe valoare adăugată şi pentru diminuarea impozitului pe profit aferent.
Foto: arhivă
Adaugă comentariu