Peste 4600 de bistriţeni au semnat petiţia prin care se opun tăierii arborilor din Piaţa Centrală

(FOTO) Un număr de 4690 de bistriţeni au semnat petiţia „Nu vrem Piaţa Centrală mineralizată!” prin care se opun tăierii arborilor din Piaţa Centrală a Bistriţei, listele fiind depuse miercuri la Primăria Bistriţa şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului de cei care au iniţiat protestul, Partidul Verde, Coaliţia pentru Biodiversitate, Asociaţia „Harta Verde România” şi GAL Ruralis.

Într-o conferinţă de presă susţinută lângă Biserica Evanghelică, iniţiatorii demersului au vorbit despre importanţa păstrării arborilor şi interesele care se ascund, în opinia lor, în spatele tăierii lor.

„Am dat din nou dovadă de civism. Lumea este extrem de sensibilă când e vorba de spaţii verzi. În urma acestor semnături, 1370 de tabele cu 1370 de semnături şi 3220 care au semnat petiţia online, aceşti bistriţeni inimoşi transmit un mesaj clar tovarăşilor din Primărie, tovarăşului primar să nu ne betoneze, să nu ne daleze viaţa. Nu ştim dacă pe lumea cealaltă ajungem în loc cu verdeaţă. Până una-alta, avem nevoie de această verdeaţă în timpul vieţii. Totodată, atrag atenţia consilierilor locali să retragă acest proiect neprietenos cu mediul cel puţin până când situaţia juridică a terenului este clarificată. Mie mi se pare că încă din 2015 s-a dat un aviz ilegitim, pentru proiectul privind Piaţa Centrală odată cu acea dezbatere publică. Am dus duşi cu preşul fiindcă nu ne-au fost arătate toate cele 5 proiecte, ci unul singur, ales, aşa, la întâmplare, zic eu, total neprietenos cu mediul. Le mulţumesc celorlaltor organizaţii, Harta Verde, Coaliţia pentru Biodiversitate, că s-au alăturat acestui demers. E o mică victorie a mea personală că, după 11 ani, nu am rămas singur ca de atâtea ori în lupta cu această organizaţie neprietenoasă cu noi, cu sănătatea urbană şi cu mediul. Atrag atenţia şi APM să nu dea aviz de mediu acestui proiect, să nu se încuscreze numai aşa cu Primăria Bistriţa. Din păcate, ştim şi vedem ce se întâmplă la nivel de ţară. Instituţiile statului sunt într-o adevărată cumetrie cu politicul  şi se fac că nu văd legile de mediu. Avem legi aduse la valori europene care nu trebuie să stea în sertar, ci aplicate şi urmărite”, a spus Marius Bălan, preşedintele organizaţiei Bistriţa a Partidului Verde.

El a menţionat că e nevoie de „transcrierea corectă în cărţile funciare a averii oraşului”: „Există o notificare de acum doi ani de la Garda de Mediu la Primăria cum că administraţia nu îşi întreţine în cărţile funciare, la zi, spaţiul şi domeniul verde. Asta dorim: încadastrarea. După aceea, dacă nu ne vom înţelegem, propun un referendum pe tema Pieţei Centrale”.

Ştefan Anbruş de la Asociaţia GAL Ruralis a adăugat: „Primăria vrea să se disculpe că acest spaţiu verde trebuie înregistrat la Cadastru şi, până nu se întâmplă asta, nu îl consideră spaţiu verde. Cred că e o temă falsă. Nu există cuvântul cadastru în lege, nicio obligaţie ca acest spaţiu să fie înregistrat ca spaţiu verde la Cadastru. Există, în schimb, obligaţia conform Legii 24 a spaţiilor verzi ca acest spaţiu să fie înregistrat în Registrul Local al Spaţiilor Verzi. Acesta este un registru sub formă informatică pe care primăria avea datoria să-l facă încă din 2009, deci avem 8 ani în care primăria nu şi-a făcut datoria. E un motiv de incriminare, nu de discriminare. (…) Nu cred că prin tăierea copacilor se pune în valoare Biserica Evanghelică. Practic nu se pune în valoare nimic. Aici va fi un spaţiu gri, maşini parcate. Părerea mea este că singurul motiv pentru care se doreşte acest lucru sunt banii. Costurile unui astfel de proiecte sunt enorme, la fel ca şi al altor proiecte care nu au avut nicio finalitate, iar prin bugetul Primăriei Bistriţa se pot plăti poliţe electorale, posturi, tot ce trebuie plătit ca aceste persoane să rămână în funcţie. Am aflat că proiectul tehnic costă 150.000 de euro şi 4 milioane de euro investiţia, enorm”.

Ciprian Samoilă – doctor în biologie, preşedintele Asociaţiei Harta Verde România: „Prezenţa arborilor a fost dintotdeauna benefică omului. Casa noastră a fost construită în mijlocul pădurii încă din cele mai timpurii prezenţe ale noastre pe pământ. Acest ecosistem natural modificat, mediul urban, suplineşte vechile funcţii ecologice şi mai nou socio-economice pentru cei care locuiesc în mediul urban. Deşi s-a pledat foarte mult pe partea legislativă, eu aş pleda mai mult pe aspectul moral, ecocultural şi apropierea noastră faţă de natură, faţă de biodiversitate, ca o dimensiune uitată a mediului. (…) Spaţiul verde din jurul bisericii îndeplineşte mult mai multe roluri decât acela de recreaţie. Aici vorbim de funcţionalităţi de reglare a microclimatului din acest spaţiu. Deşi greu cuantificabil, prezenţa acestui spaţiu verde şi cu arborii din zonă poate ajunge la cifre inestimabile, mult mai mari decât proiectul în sine prin beneficiile pe care le aduce: controlul eroziunii, perdeaua de vegeţaie care blochează efectul erozional al vânturilor şi precipitaţiilor, captează apa pluvială, reduce temperatura ambientală cu foarte multe grade ceea ce permite locuitorilor din zonă să nu deschidă aparate de aer condiţionat, vorbim de rol estetic şi de rol psihologic asupra oamenilor din jur prin faptul că foarte mulţi îşi găsesc refugiul în acele zile toride la umbra arborilor. Toate aceste funcţii nu s-au luat în calcul, deşi ele sunt incluse inclusiv în Legea spaţiilor verzi. Nimic nu va egala tăierea arborilor cu o vârstă impresionantă. Un arbore de 100 de ani nu va fi egalat nu de unul, nici de o sută de arbori tineri. Arborii aceştia sunt ecosisteme în sine. Sunt sute de vieţuitoare care trăiesc pe un arbore secular şi care nu vor trăi niciodată pe un arbore tânăr”.

Doru Ruşti -Asociaţia „Harta Verde România”:  „Astă iarnă eram campioni la poluarea oraşului. În ultimii ani văd că sunt tot mai puţine vrăbii ca înainte. Asta arată calitatea mediului. Distrugând spaţiile verzi ne distrugem viaţa noastră. Au spus, aproape comic, că trebuie să taie copacii ca să se vadă Biserica Evanghelică. Erau poze cu tot felul de oraşe, dar erau pieţe goale. Asta înseamnă că trebuie dărâmată şi biserica pentru nu ştiu ce manifestări. Dacă dărâmăm biserica, cu tehnologia actuală, o putem face în câţiva ani la loc. Dacă tăiem copacii e nevoie de o sută de ani să apară alţii la loc. Dacă pui gazon nu înseamnă. E verde, dar e un spaţiu mort”.

”Coaliția pentru Biodiversitate” a inițiat petiția online ”Nu vrem Piața Centrală din Bistrița ”mineralizată”, prin care solicită Consiliului Local și primarului Bistriţei următoarele:

1. Renunțarea la eliminarea perimetrelor înierbate, a rondourilor pentru flori și tăierea aproape în totalitate a celor 104 arbori existenți, din care 64 de aliniament în cadrul proiectului „Modernizare Piața Centrală”.

2. Restrângerea la maxim a suprafeței de teren care se dorește „mineralizată” – maxim 20% din cele 2 hectare cât reprezintă Piața Centrală.

3. Organizarea mai multor sesiuni de dezbatere publică și consultare a specialiștilor din cadrul ONG-urilor de profil înainte de stabilirea propunerii finale de proiectare”.

”Extinderea spațiilor verzi din orașe contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la reducerea efectelor acestora prin răcirea zonelor din vecinătatea orașelor și oferirea de habitate pentru speciile sălbatice, precum și de servicii ecosistemice. Aceasta crește, de asemenea, valoarea imobilelor și sporește calitatea vieții prin filtrarea aerului, reducerea zgomotului și crearea de spații agreabile unde oamenii pot trăi sau își pot petrece timpul liber”, spun inițiatorii petiției.

Ei cred că, „în fapt, se dorește eliminarea perimetrelor înierbate, a rondourilor pentru flori și tăierea aproape în totalitate a celor 104 arbori existenți, din care 64 de aliniament, pe motiv că așa se văd mai bine pereții caselor istorice. În urma acestui proiect cromatica naturală din zonă fiind eliminată în totalitate.  Domnul primar ne tot spune că vrea ca Bistrița să semene cu Sibiul, Viena sau Nurnberg, însă bistrițenii sunt convinși că Bistrița trebuie să semene cu Bistrița iar Piața Centrală cu Piața Centrală! „Mineralizarea” și înlăturarea obsesivă a spațiului verde din zonele publice importante ale municipiului Bistrița, ca cerință de temă de proiectare, nu poate decât să ne contrarieze”.

În aceste condiții Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud (APM BN) anunță publicul asupra luării deciziei etapei de încadrare, în cadrul procedurilor de evaluare adecvată pentru proiectul „Modernizare Piața Centrală”. O decizie destul de stranie atâta vreme cât legea 265/2006, art. 70-71 privind schimbarea destinației spațiilor verzi deja înregistrate și notate cadastral, legea 24/2007 (spații verzi), ordonanța 195/2005 (protecția mediului) și decretul 887/2006 (protecția mediului) au prevederi contrare acestei decizii.

Bistrița nu-și mai permite să piardă nici un copac sănătos și nici un metru pătrat de iarbă dintr-un capriciu a vreunui edil. Un oraș modern – smart city – ocrotește și protejează spațiile verzi, se modernizează și se dezvoltă într-o strânsă dependență cu mediul natural.

Arborii sunt viețuitoare, nu obiecte. Spre deosebire de multe vietăți ce au o existență efemeră, viața arborilor se numără în decenii și în secole, în anumite cazuri excepționale chiar în milenii. Grila bazată pe durata vieții omului devine oarecum derizorie dacă privim desfășurarea evenimentelor „prin ochii arborilor”!

Arborii (și restul vegetației din Piața Centrală) ar trebui considerați un patrimoniu viu moștenit de la părinții și bunicii noștri, un capital natural pe care avem datoria de-al îngriji corespunzător și de a-l transmite generațiilor ce vor veni. Noi, bistrițenii dorim să ne bucurăm și în anii care vin de identitatea acestui spațiu arhitectural unic, motiv pentru care considerăm că la Bistrița a venit vremea să regândim modul cum ne raportăm la spațiile verzi, la viața non-umană din jurul nostru, la natură în general!”.

Coaliția pentru Biodiversitate, GAL Ruralis, Asociația ”Harta Verde” Bistrița, Partidul Verde, precum și prof. Ioan Bâca de la Facultatea de Geografia Turismului a UBB, cer stoparea proiectului primăriei de modernizare a Pieței Centrale prin distrugerea spațiilor verzi și tăierea arborilor.