Peste 5.000 de firme din judeţ au fost radiate din Registrul Comerţului în decurs de patru ani

Efectele crizei economice s-au resimţit în toate judeţele regiunii. Potrivit unui studiu al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, dificultăţi de ordin general au avut companiile care activează în industria alimentară, industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte, industria de pielărie şi încălţăminte, dar şi industria metalurgică. Criza nu a iertat nici firmele din industria prelucrătoare (a lemnului, autovehiculelor de transport, echipamentelor electrice, chimică, poligrafică, mobilei, de produse din minerale nemetalice, construcţiilor metalice şi a produselor din metal, farmaceutică, calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, a cauciucului şi a maselor plastice, de maşini, utilaje şi echipamente). Au mai fost lovite puternic şi construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, dar şi tranzacţiile imobiliare.

Cele mai multe radieri ale întreprinderilor au fost realizate la nivelul judeţului Cluj, exceptând anul 2010, când în judeţul Maramureş numărul firmelor radiate a depăşit valoarea înregistrată în judeţul Cluj. Chiar dacă la nivelul regiunii, punctul de maxim a fost atins în anul 2010, situaţia se temperează din anul 2011.

În Bistriţa-Năsăud, în 2008, un număr de 363 de firme din oraşe şi 240 de la ţară au încetat să mai funcţioneze, în 2009 numărul firmelor care au tras obloanele la oraş s-a dublat şi a ajuns la 689, iar la ţar, de asemenea, la 459. Vârful crizei a fost în 2010 când au fost radiate 1036 de firme din mediul urban şi 1496 în mediul rural. În 2011, şi-au închis porţile 575 de firme din urban şi 355 din rural.

Atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional cifra de afaceri a unităţilor locale active a înregistrat o scădere între anii 2008-2009 (10,63%), urmată de o uşoară creştere între anii 2009-2010 (6,51%) şi de o altă creştere între anii 2010-2011 (11,08%). Pe fondul crizei financiare, sectoarele surprinse au reacţionat diferit la factorii de influenţă determinaţi de contracţia cererii. Astfel, performanţele lor economice au depins şi de comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte crearea cererii de bunuri şi servicii.

În urma izbucnirii crizei economice, mii de disponibilizări au fost realizate în majoritatea domeniilor de activitate. Sectoarele productive care au o perioadă de dezvoltare mai amplă au fost afectate cel mai puternic de criză. Printre acestea se numără sectorul construcţiilor, în care numărul angajaţilor a scăzut semnificativ în perioada 2008-2011 (scădere cu 24,86%). Acelaşi scenariu a fost urmat şi în comerţ (scădere cu aproximativ 19,16%).

Rata şomajului în regiune s-a dublat în anul 2009, faţă de 2008, în anul 2010 temperându-se faţă de 2009, dar tot a înregistrat o valoare ridicată.

Criza economică a încetinit activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor din regiune, astfel că, valoarea exporturilor în cazul majorităţii judeţelor a scăzut în anul 2009 comparativ cu anul 2008, urmând ca în anul 2010 valoarea acestora să crească. Recesiunea economică a afectat într-o măsură nesemnificativă exporturile maşinilor şi echipamentelor de transport, care în anul 2009 au crescut cu aproximativ 30% faţă de anul 2008. Cele mai afectate au fost exporturile produselor aparţinând industriei chimice, a căror valoare a scăzut cu 44% şi cele ale materialelor textile (au scăzut cu aproximativ 20%).

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest