Conform ultimelor date statistice, regiunea Nord-Vest a înregistrat o valoare a Produsului Intern Brut (PIB) de 59.292,5 milioane lei, ceea ce reprezintă 11,32% din PIB-ul naţional. Potrivit Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului regional, judeţul Cluj înregistrează cele mai bune rezultate. Clujul este urmat de judeţele Bihor şi Maramureş, iar pe ultimul loc se află judeţul Sălaj, penultimul loc fiind ocupat de judeţul nostru. Astfel, judeţul Cluj obţine performanţe economice notabile comparativ cu celelalte judeţe ale regiunii. Rata anuală de creştere a PIB/locuitor la nivel judeţean în anul 2010 comparativ cu anul 2009 a plasat judeţele Bihor (105,58%) şi Cluj (104,82%) pe primele locuri la nivelul regiunii Nord-Vest, fiind urmate de judeţul Maramureş (103,97%).
În interiorul regiunii, în anul 2010 cel mai ridicat nivel al productivităţii muncii se înregistrează în judeţul Cluj (57,86 mii lei/salariat), iar singurul judeţ care a înregistrat scăderi la acest la acest capitol fiind Bistriţa-Năsăud, pe fondul restrângerii activităţii economice.
“Din perspectivă sectorială, productivitatea medie a muncii de la nivel regional este mai redusă decât media naţională pentru sectorul industriei şi serviciilor, dar este uşor mai ridicată în sectorul agricol şi în cel al construcţiilor. Aceasta se datorează structurii producţiei din sectorul primar al regiunii, care este mai orientată către sub-sectoare cu valoare adăugată mai ridicată”, se arată într-un document al ADRNV.
De ce stăm atât de prost? Fiindcă nu avem structuri de sprijinire a afacerilor care să asigure o serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de prestare servicii. “Acestea au ca scop atragerea investiţiilor pentru valorificarea potenţialului resurselor zonei şi pot fi parcuri industriale, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri, centre expoziţionale, parcuri logistice, etc.”, se mai arată în document.
În anul 2012, în regiunea Nord-Vest existauzece parcuri industriale din care nouă sunt localizate în mediul urban, iar unul în mediul rural: şapte parcuri sunt publice, iar trei sunt private. Patru parcuri industriale sunt în judeţul Cluj după cum urmează: Tetarom 1 Cluj Napoca (31,93 ha, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, Administrator: SC „Tetarom” SA), înfiinţat în anul 2002; Tetarom 2 Cluj Napoca (12 ha, loc. Cluj-Napoca, jud . Cluj, Administrator SC „Tetarom” S.A.), înfiinţat în anul 2006; Tetarom 3 Cluj Napoca (154, 562 ha, loc. Jucu, jud. Cluj, Administrator SC „Tetarom” S.A.), înfiinţat în anul 2008; Parcul Industrial Dej (40,185 ha, loc. Dej, jud. Cluj, Administrator SC „Arc Parc Industrial” SRL.), înfiinţat în anul 2005. Cele două parcuri industriale din Oradea – Parcul I ndustrial Oradea (121,29 ha, loc. Oradea, jud.Bihor, Administrator: SC Eurobusiness Parc Oradea SR.L.), înfiinţat în 2008 şi Parcul Industrial Eurobusiness II Oradea (23,842 ha, loc. Oradea, jud. Bihor, cu acelaşi administrator SC Eurobusiness Parc Oradea SRL), înfiinţat în anul 2012 împreună cu Parcul Industrial Jibou (22 ha, loc. Jibou, jud. Sălaj, administrat de către SC Parc Industrial SRL), înfiinţat în anul 2002 completează lista acestor structuri existente în regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Cu excepţia Parcului Industrial Dej care este o iniţiativă privată, restul parcurilor din regiune sunt în proprietate publică.
În anul 2012, au fost declarate prin Hotărâre a Guvernului următoarele parcuri industriale: Parcul Industrial Turda 1 (29,3 ha, Loc. Turda, jud. Cluj, administrat de către SC Graells & Llonch Administrare Parc Logistic Industrial SRL) şi Parcul Industrial Turda 2 (20,5 ha, loc. Turda, jud. Cluj, administrat de SC Graells & Llonch Administrare Parc Logistic Industrial SRL).
Pe lângă parcurile industriale existente, se află în construcţie şi alte astfel de infrastructură precum: TETAROM IV, Mădăraş, Turda. Turda Industrial Park este situat în oraşul Turda, judeţul Cluj şi are o suprafaţă construită de 120.000 mp, fiind compusă din mai multe construcţii de tip hală. Parcul Industrial TETAROM IV este construit cu scopul de a îndeplini funcţii multiple: parc fotovoltaic, logistic şi industrial. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2015 şi va avea o suprafaţă de 850.000 mp în comuna Feleacu. Alături de parcurile industriale, în Regiunea Nord-Vest funcţionează câteva zone industriale (REIF – Câmpia Turzii), centre de afaceri şi incubatoare de afaceri, dezvoltate prin iniţiative publice sau private.
Numărul total al întreprinderilor atrase în parcurile industriale din regiunea Nord-Vest este de 86, cu un număr al salariaţilor de 3.661; gradul total de ocupare al parcurilor este de jumătate din suprafaţa totală
De asemenea ne mai lipsesc şi incubatoarele de afaceri, alt instrument menit să promoveze competitivitatea economică prin aducerea mai multor întreprinderi într-o singură locaţie.
Din cele 21 de incubatoare de afaceri existente în România, la nivelul regiunii Nord-Vest se regăsesc două astfel de structuri, la Vetiş, judeţul Satu Mare şi în Câmpia Turzii, în judeţul Cluj. În prima parte a anului 2012, la Câmpia Turzii, a fost inaugurat cel de-al doilea incubator de afaceri la nivelul judeţului Cluj, care va găzdui pentru următorii trei ani, 24 de întreprinderi mici şi mijlocii aflate în primii ani de activitate. Pe lângă cele menţionate, în regiunea Nord-Vest, există şi alte incubatoare precum incubatorul de afaceri de la Baia Mare, coordonat de Fundaţia CDIMM Maramureş şi incubatorul de afaceri TETAROM.
Centrele şi parcurile logistice reprezintă la rândul lor structuri de sprijinire a afacerilor, iar la nivelul regiunii Nord-Vest putem aminti: centrul logistic Kaufland din Turda (40 ha), centrul logistic Coratim din municipiul Cluj-Napoca şi Floreşti (20.000 mp), precum şi Parcul Logistic Transilvania, din municipiul Cluj-Napoca (cu o capacitate de 15 ha).
Până în momentul de faţă, în Regiunea Nord-Vest s-au materializat cinci astfel de formaţiuni (dintr-un total de 40 înregistrate la nivel naţional) care pe lângă susţinerea sectorului în care activează, îndeplinesc şi rolul de promotori regionali. Dintre acestea, doar 3 sunt active şi vizează sectoare de excelenţă pentru regiune: mobilă (Cluster Mobilier Transilvan), IT&C (Cluj IT) şi industria energiilor verzi (TREC). Pe lângă acestea, la începutul anului 2013, a fost constituit clusterul Agro-Food-Ind Napoca, care reuneşte cei mai importanţi actori ai sectorului agro-industrial clujean.
Sursa: Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest
pai sigur ca sintem pe penultimul loc.
in ultima vreme suntem cal la toate pe ultimul loc. de cand avem asa conducatori de judet 🙂 poate suntem pe locuri fruntase la sindrofii, chefuri, festivaluri, sfintiri, etc la care participa „fruntea” politicienilor din judet.. I-ati ales, spalati-va pe cap cu ei.. si.. fiti mandri, sunteti (numai) pe penultimul loc :)))))))))))))))) Dreptate pana la capaaaaaaaaaaatttttt! :))))))))))))))
Dacă citiţi cu atenţie, oraşele din regiune şi-au făcut parcuri industriale din 2006. Credeţi că predecesorii actualilor guvernanţi sunt mai puţin vinovaţi?
dna. Sabau, uitam esentialul. Bistrita nu a fost si nu va fi niciodata un oras industrial[oricit vrem noi sa fie] cu toate parcurile sau fara. noi trebuie sa exploatam ceea ce avem acum , adica turismul[dar nu asta cel facut de Cretu acum cu puncte de informare] , traditiile[ca sint destule dar nu vrem sa le redescoperim fiindca sintem lenesi ] si sa facem cum s-ar spune un oras mai mult financiar [cu facilitati inacest sens] , si mai mult sa facem bin Bistrita un oras de liniste si odihna ptr. altii care au industrie si altele. asa vad eu Bistrita. bine ca este greu de explicat intr-un minut .
Asa, da-i bataie inainte cu ‘basescu e de vina’ :)) Basescu e de vina ca dupa 2 ani de USL BN-ul este pe ultimul loc la majoritatea indicatorilor economici. Noroc cu USL-ul ca nu am coborat mai jos de ultimul loc :)))))))))))) Hai, da-i cu ‘jos basescu’, ca asta tine de foame la oameni si la economie :)))
Mai scutiti-ne cu propaganda asta de la antena3, ca daca ploua basescu e de vina, daca drumurile is dezastru in bn basescu e de vina, si ca usl-ul nu poate faca nimic de 2 ani, desi au toata puterea si 70 procente in parlament, pt. ca nu ii lasa basescu. Nu va este rusine oare nici macar acum in ceasul al 12-lea? Ma intreb oare asa o sa continuati si la anu si peste 2 ani?????
Mai lăsaţi-mă cu victimizarea. Dacă Vasile Moldovan avea, în 2006, puţină viziune, precum a avut Emil Boc, şi nu era preocupat să fărămiţeze oraşul prin toate livezile unde s-au făcut aşa-zise „case de vacanţă”, azi aveam şi noi un parc funcţional. E ruşinos şi faptul că în primul mandat al lui Ovidiu Creţu am bătut câmpiile cu Wonderland şi alte aiureli când se puteau face lucruri durabile. Toţi sunt de vină şi niciunul nu e martir pe altarul administraţiei locale. Nu voi boci pentru niciun om care face politică. Unul n-a părăsit funcţia mai sărac.
Nu ati auzit ca PONTAurul a facut deja proiecte de 4 miliarde de euro cu cianurile de la Rosia Pontana? Asa ca, ce sa mai.. o sa avem de toate: autostrazi, scoli, spitale, camine de batrani, etc. toate asigurate de PONTAur si RMGC. Nu mai trebuie sa facem nimic, decat sa asteptam binele promis de PONTAur :))))))))))
Doama Sabău, un Parc Industrial este ultimul lucru pe care îl caută o firmă (ca să nu zic că nici că-i pasă dacă e sau nu Parc Industrial). Aveţi impresia că dacă era un Parc Industrial aveam mai mulţi investitori? Vedeţi golul şi tristul Parc Industrial Zalău… 🙂
O firmă are nevoie de forţă de muncă în primul rând. Avem în Bistriţa?
Primăria, CJ, poate să se implice în problema transportului local şi judeţean (că numai din oraş nu se mai poate asigura forţa de muncă) -trasee noi, program de transport, etc. Programe de calificare sunt? Cât de adevărate sunt?
Infrastructura. Avem? Vezi drumul din zona industrială. Aşa se tratează / păstrează firmele care (mai) activează la noi? Halal. Visăm parcuri…
Autostradă avem / vom avea? Îi pasă cuiva de asta? (vezi calea ferată Bistriţa şi cum au reuşit saşii să arunce Bistriţa pe o line ferată secundară). Din cu adevărat Bistriţa Poarta Transilvaniei au făcut Bistriţa un apendice. Noi ne preocupăm de o pseudo-Centură cu preţul la prima strigare de 13mil.€/km, din start inutilă (un fel de a cincea roată la căruţă adică o folosim şi pe asta nouă da’ şi la aia veche nu putem renunţa -o parte din maşini merg pe una altă parte merg pe cealaltă?!?) şi contestată.
Apoi facilităţi la impozite şi taxe, care este politica Primăriei Bistriţa în acest domeniu? Teraplastul observ că a plecat din oraş.
Şi, în ultimă instanţă -când nu mai putem de câtă industrie o să avem- facem şi un Parc Industrial…. aşa ca să fie mai bine şi mai frumos… Eventual îl legăm de Wondeland (nu îmi dau seama de ce ar trebui legat de Wonderland?)
(Apropo când a venit Leoni şi Rose Yarn cine era pe la Primărie? nu că aş avea vreun mare respect dar totuşi)