Plan de mobilitate urbană: metrou de suprafață, linie verde, promenadă

Consiliul Local Bistrița va dezbate în martie proiecte privind probarea Planului de mobilitate urbană durabilă și stabilirea modalităţii de gestiune a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate.

Principalele axe urbane propuse pentru dezvoltare, în Planul de mobilitate urbană, sunt: 1. Calea ferată, cu implementarea sistemului de metrou la suprafaţă şi completarea legăturilor lipsă între anumite străzi pe axa E-V, în vecinătatea traseului căii ferate. 2. Linia verde de transport public (propusă ca o alternativă paralelă a traseului central corespunzător DN17, pe tronsonul corespunzător centrului istoric). 3. Culoarul râului Bistriţa, prin amenajarea unei promenade cu puternic caracter pietonal, precum şi completarea unor legături lipsă pe axa E-V, de-a lungul traseului râului. 4. Un sistem de piste de biciclete care conectează zone din oraş atât pe direcţia longitudinală de dezvoltare urbană, cât şi pe cea transversală, printr-o implementare în sistem circuit.

Click pentru Plan de mobilitate urbana 2016

Planul de mobilitate urbană a avut ca temă analiza şi propuneri de optimizare a transportului public local de călători și a fost elaborat de SC Planwerk SRL Cluj împreună cu Universitatea Tehnică Cluj. Printre propuneri: realizarea unei benzi de circulaţie unice pentru transportul urban şi intrajudeţean de călători prin curse regulate pe următoa­rele tronsoane de drum: Sens Giratoriu (Intersecţia B-dul Decebal, Str. Crinilor, Str. Andrei Mureşanu, Ioan Slavici) – Sens Giratoriu (In­tersecţia Str. 1 Decembrie, Str. Avram Iancu, Calea Moldovei, Str. Năsăudului) şi respectiv Sens Giratoriu (Intersecţia B-dul. Indepen­denţei – Str. Teilor – Str. Gării) – Str. Gării – Intersecţia Str. Gării cu Str. Rodnei; realizarea unei staţii de transfer intermodal de călători în zona Bulevardului Decebal respectiv Hala Agroalimentară; la solicitarea călătorilor, realizarea unei staţii atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din Bistriţa, în zona Clinicii (Spitalului) Sanovil, Cartierul Viişoara; modificarea sistemului actual de ticketing, eventual prin do­tarea statiilor cu automate de bilete; dotarea autovehiculelor cu aer conditionat; dotarea autovehiculelor cu sisteme de informare a călătorilor; îmbunătăţirea respectării graficelor de circulaţie.

Printre proiectele propuse: ”Propunerea unor noi poduri auto peste râul Bistriţa care să crească accesibilitatea zonei de dezvoltare la sud de râu: legătura între str. Petru Maior şi str. Zăvoaie, str. Cascadelor şi str. Valea Ghinzii. Propunerea unor pasaje peste calea ferată: legătură între str. Gării şi str. Tărpiului, str. Arţarilor şi str. Romană. Propunerea unor străzi de legătură: Colibiţei, Arţarilor, Industriilor (Viişoara). Realizarea de drumuri colectoare de-a lungul DN17, care să poată prelua traficul local în localităţile Unirea şi Viişoara, inclusiv amenajarea de sensuri giratorii la intersecţia cu DN17 (zona intrare Livezile, intersecţie spre Sărata). Modelarea profilelor stradale în zonele cu densitate ridicată în vederea obţinerii unei mai bune accesibilităţi rutiere şi pietonale. Conturarea unei reţele pietonale cu amenajări specifice destinată persoanelor care prezintă dizabilităţi. Integrarea la nivelul municipiului a unui sistem de parcări speciale, destinate conducătorilor auto cu mobilitate redusă. Reconfigurarea profilelor stradale în avantajul pietonilor, bicicliştilor şi transportului în comun. Proiecte de amenajare specifică a carosabilului în scopul
reducerii vitezei traficului. Investiţii generale destinate îmbunătăţirii transportului public urban. Linie verde de transport public utilizând mijloace de transport cu motor electric, hibrid sau normă de poluare redusă, proiect în corelare cu reabilitarea străzilor de pe traseul: str. Gării – b-dul Decebal – str. Andrei Mureşanu – str. Năsăudului. Realizarea unei linii de transport „metrou la suprafaţă” Sărăţel – Livezile – Prundu Bârgăului, utilizând infrastructura căii ferate. Reducerea numărului de licenţe acordate transportului privat de tip taxi şi menţinerea interzicerii transportului privat de tip maxi-taxi. Încurajarea centrelor şi soluţiilor de partajare a unui automobil de tip „Car pooling” sau „Car sharing”, în vederea deplasărilor mai eficiente pe acelaşi traseu. Dezvoltarea unui sistem de transport public în comun dedicat şcolarilor. Extinderea numărului de parcaje ecologice şi realizarea de parcări şi staţii pentru închiriat biciclete, asociate punctelor de interes turistic. Sistem de parcări cu plată diferenţiată în funcţie de momentul zilei şi zonă. Modernizarea Pieței Centrale”.

”Principalele linii de transport, cu grad de încărcare ridicat, datorită lungimii traseelor şi rutelor de transport, sunt liniile 1, 2, 3. Cele 155 de staţii asigură necesarul călătorilor. Dinamica cererii de transport pe principalele linii, în speci­al cele care asigură accesul elevilor spre unităţile de învăţământ din zona centrală (B-ul Republicii), spre colegiile situate pe Calea Moldo­vei, respectiv zona Gării CFR are un caracter sezonier. Pe dura şcolii în intervalele orare 07-08, respectiv 14-16, înregistrându-se o creştere a cererii de transport. În timp ce pe perioada vancanţelor şcolare principala categorie de călători care utilizează transportul urban de de călători se înscriu în categoria de vârstă de peste 60 de ani (pensio­nari). Zone potenţiale cu deficit în numărul de autovehicule de transport călători prin curse regulate: Zona industrială respectiv zona Centurii ocolitoare (Drumul Cetăţii de la capătul liniei 5 – Staţia 90 până la intersecţia cu intersecţia cu strada Lucian Blaga, staţia 154) unde s-a sesizat că nu circulă decât autobuze pentru întreprinderile situate în această zonă; Zona Sigmir; Viişoara zona Spitalului Sano­vil şi Zona Blocurilor sociale (Heidenfeld); De asemenea pentru zona Spitalului Sanovil Viişoara a mai fost menţionat în mod repetat lipsa unei staţii pe ambele sensuri de deplasare (între şi dinspre munici­piu); Zona Ștefan cel Mare – Unirea; Introducerea unei linii de trans­port spre Schullerward (la sfârşit de săptămână, pe durata verii). Analiza traseelor liniilor de transport urban de călători prin curse regulate, programul de sosire/plecare a autovehiculelor de transport persoane din staţii, corelate cu datele de trafic arată o den­sitate ridicată a mijloacelor de transport urban călători pe 2 segmen­te de drum în intervalele orare cu o densitate ridicată a traficului. Aceasta duce la scăderea vitezei medii de deplasare, respectiv gene­rează întârzieri a acestora faţă de programul afişat în staţii. Analiza graficelor de transport (orarul plecărilor/sosirilor) şi rutele de transport a autovehiculelor operatorilor de transport călători care asigură transportul intrajudeţean prin curse regulate s-a observat că pe principalele artere de trafic din municiul Bistriţa (care asigură legătura între intrările/ieşirile din municipiu cu Augara Bistriţa, situată în zona Gării CFR – Str. Rodnei) – Str.Libertării, B-dul Independenţei, Str. Gării, B-dul Decebal, Str. Andrei Mureşanu, Str. Năsăudului respectiv Calea Moldovei, în intervalele orare cu fluxuri de trafic ridicate (06-08, respectiv 14-18) la autovehiculele de trans­port public urban se adaugă şi un număr ridicat de autovehicule de transport călători intrajudeţean. Aceasta are efect negativ asupra flu­enţei fluxurilor de trafic, realizându-se şiruri de aştepare de lungime considerabilă în special în zona sensurilor giratorii”, se arată în document.

Gestiunea serviciului de transport public local a fost delegată operatorului de transport SC Transmixt SA, pe perioada 29.05.2009 – 29.05.2016. ”Întrucât Primăria Bistriţa nu dispune de infrastructura necesară administrării acestui serviciu public prin gestiune directă, iar realizarea acestei infrastructurii ar presupune investiţii foarte mari şi imediate, propunem în continuare ca modalitate de gestiune a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate în municipiul Bistriţa să fie gestiunea delegată”, se arată în proiect.

Transmixt asigură transportul cu 37 de autobuze şi 10 micro­buze, pe 14 trasee.