Infrastructura de utilităţi şi transport
Judeţul întâmpină următoarele probleme: conexiuni cu judeţele limitrofe care necesită eficientizare şi calitate atât la nivelul infrastructurii de transport cât şi a programului de funcţionare a mijloacelor aferente; lipsa unei abordări intermodale adecvate specificului judeţului; lipsa unei abordări ierarhizate (trasee turistice), inteligente, diversificate (ex: trasee alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole sau pentru biciclişti) şi flexibile a dezvoltării generale a accesibilităţii, a accesibilităţii pe direcţia Nord-Sud a judeţului şi a relaţiilor teritoriale mai largi.
Recomandările privind abordarea strategică privind infrastructurile de transport şi utilităţi: coordonarea planurilor de dezvoltare cu cele de infrastructuri de transport şi utilităţi, susţinerea accesibilităţii şi echipării structurilor asociative funcţionale sau/ şi cu potenţial (GAL-uri, poli rurali, zone periurbane); coordonarea dezvoltării acestora cu procesele de catalizare a dezvoltării economice locale (asigurarea resurselor financiare pentru funcţionare, întreţinere, dezvoltare) şi gestionarea proceselor de avansare a uzurii fizice şi morale; coordonarea planurilor de dezvoltare a infrastructurilor de transport şi utilităţi cu asigurarea măsurilor de protejare a mediului, specificului şi valorilor teritoriului, monitorizarea permanentă, pregătirea proiectelor şi accesarea continuă a programelor relevante de scară teritorială mai largă şi a celor guvernamentale; parteneriate pe verticală pentru accesarea programelor de scară mare; parteneriat interinstituţional pentru asigurarea Master Planurilor aferente infrastructurilor de transport şi utilităţi, asigurarea de soluţii inovative, sustenabile; asigurarea resurselor prin planurile multianuale de investiţii; asigurarea soluţiilor instituţionale; asigurarea resursei umane competente.
Mediul
În raport cu valoarea cadrului natural şi a calităţii pe care acesta o poate asigura mediului şi nivelului de atractivitate pentru întreaga zonă, situaţia este critică din perspectiva factorilor de mediu din cauze sum sunt: utilizarea pesticidelor şi chimicalelor în agricultură, contaminarea apelor cu reziduuri menajere urbane şi rurale, agricole, industriale etc. Biomasa nu exte exploatată în favoarea unor soluţii integrate pentru agricultură şi zootehnie sustenabile. Fostele zone miniere produc goluri în continuitatea funcţională a teritoriului judeţului. În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, situaţia în judeţ a devenit critică şi se întrevede a fi critică şi pe termen mediu şi lung dacă nu se intervine cu proiecte inovative de sistem, la scară largă.
Pe dimensiunea ariilor protejate – care sunt mai mult blocate din cauza unor aspecte legislative care par lipsite de alternative – şi a biodiversităţii – care poate fi pusă mai bine în valoare – potenţialul real necesită o abordare creativă şi managerială. Defrişările pădurilor din judeţ fără nici un fel de responsabilitate pentru consecinţele generate asupra mediului înconjurător, a faunei şi florei trebuie reconsiderate. Pe termen mediu şi lung rezultă un cost social mult-mult mai ridicat prin menţinerea stării de fapt decât prin limitarea valorificării comerciale a materialului lemnos. În multe situaţii defrişarea ilegală se face cu complicitatea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare şi Direcţia Silvică sau chiar cu complicitatea pădurarilor, a poliţiei locale şi a autorităţilor locale.
Direcţii strategice: orientarea judeţului către configurarea unui brand în eco-agricultură şi eco-turism; program de ponderare a utilizării pesticidelor în agricultură, de asigurare a controlului utilizării chimicalelor; crearea de spaţii verzi suplimentare în oraşul Bistriţa, inclusiv a acoperişurilor verzi, precum şi proiecte de stopare a contaminării apelor cu reziduuri industriale, agricole şi orăşeneşti; educarea la nivel de masă a populaţiei din zonele rurale în direcţia dezvoltării durabile a comunităţilor; reconversia fostelor zone miniere în arii pentru turism extrem, de aventură, pentru spaţii necovenţionale etc.; exploatarea diversificată şi inteligentă a apelor cu efect benefic pentru sănătate, prin dezvoltarea infrastructurii de tratament; susţinerea utilizării energiei solare, a utilizării biomasei pentru producerea de energie, a mini-centralelor eoliene de fermă, mai ales în zona de munte şi câmpie; finalizarea sistemului de management inteligent al deşeurilor şi racordarea tuturor localităţilor rurale la acest sistem, asigurarea dotărilor necesare (inclusiv obligativitatea construirii de puţuri seci pentru animale moarte şi grupuri sanitare conform normelor europene); configurarea structurii specifice de potenţial turistic şi gestionarea acesteia: valorificarea reală a izvoarelor de apă minerală, dezvoltarea turismul tematic în natură, pentru valorificarea cu scop educativ a faunei şi florei unicat din judeţ; dezvoltarea de bănci de seminţe şi material seminal pentru speciile pe cale de dispariţie; condiţionarea despăduririlor numai pentru activităţi productive cu valoare adăugată ridicată derulate în judeţ (mobilier simplu, mobilier complex, mobilier de lux, module semifabricate pentru construcţii, tâmplărie pentru clădiri etc.); elaborarea şi implementarea de politici publice inteligente exploatarea lemnului dacă acesta urmează a fi exportat din judeţ numai în forma primară; dezvoltarea mentalităţii şi a parteneriatului cu societatea civilă pentru a contrabalansa corupţia şi mafia din sistemul forestier; redimensionarea suprafeţelor de pădure care pot fi exploatate, monitorizarea din satelit cu ajutorul unor sisteme software specializate (şi inclusiv a unor senzori adecvaţi) a zonelor de pădure, coroborată cu întărirea normelor de aplicare a legii etc.; configurarea de parteneriate între ONG-urile „verzi” şi Jandarmerie; încurajarea de activităţi economice ca alternativă pentru localnicii care trăiesc din exploatarea lemnului.
Competitivitate economică
Sunt necesare inovaţii multiple de grad ridicat, atât în ceea ce priveşte productivitatea agenţilor economici, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura suport pentru inovare, calificarea forţei de muncă etc. Industria are nevoie de o relaţie mai structurată cu entităţile furnizoare de tehnologie şi inovare. Deşi există potenţial, nu se înregistrează valoarea adăugată, nici elementele de diferenţiere. Oraşele Beclean şi Năsăud au nevoie de un aport de investiţii. În ce priveşte orientarea spre inovare şi dezvoltarea de competenţe specifice, cu mici excepţii, situaţia este deficitară la nivelul judeţului, raportat la ceea ce se întâmplă în alte zone din ţară sau din Uniunea Europeană. Valorificarea diversificată a resurselor naturale prin prelucrare şi inovare poate fi mult îmbunătăţită.
Un alt aspect critic este nivelul modest al cooperării firmelor cu universităţile din regiune pentru a integra inovarea, tehnologiile în produsele şi serviciile pe care le furnizează. În sectorul agro-zootehnic nivelul industrializării este încă modest, de asemenea şi orientarea către producţia ecologică. Şi în acest sector se simte lipsa aportului de inovare şi tehnologii care să propulseze la adevărata valoare potenţialul judeţului. Lipsesc structurile de catalizare şi dezvoltare economică: structuri de incubare, reţea de parcuri tehnologice, clustere economice etc.
Direcţii strategice: introducerea de inovaţii multiple de grad ridicat, atât în ceea ce priveşte productivitatea agenţilor economici, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura suport pentru inovare, calificarea forţei de muncă etc.; utilizarea tehnologiilor şi inovaţiei pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mai ridicată, cu elemente puternice de diferenţiere; reînfiinţarea învăţământului profesional şi vocaţional; atragerea de investiţii directe în oraşele Beclean şi Năsăud; dezvoltarea de clustere funcţionale: 1. construcţii de maşini şi produse industriale, 2. turism şi balneo-turism, 3. producţia mobilei, 4. agricultură şi industrie alimentară; dezvoltarea unui institut de cercetare interdisciplinară; asigurarea instruirii pe toate nivelele în managementul inovării, creativitate, antreprenoriat, managementul produselor noi, internaţionalizarea afacerilor etc; creşterea reală a cooperării cu universităţile din regiune pentru a integra firmele din judeţ în proiecte de cercetare europene; crearea de alianţe strategice cu centrele de cercetare din aceste universităţi; înfiinţarea de structuri de incubare de afaceri; implicarea instituţiilor pentru colaborare (CCIA BN etc)în promovarea inovării, configurarea de parteneriate strategice între firme cu competenţe complementare pentru a proiecta şi lansarea pe piaţă împreună produse inovative (ex. combinaţie între mecanic-software-electronic), facilitarea interfeţei între agenţii economici orientaţi pe inovaţia de produs şi diverse reţele de investitori formali şi informal; industrializare şi creşterea productivităţii sectorului agro-zootehnic; valorificarea crescută a potenţialulului de a produce vin (ex. din categoria „premium” sau „gold”); susţinerea dezvoltării de micro-fabrici pentru produse alimentare în zona rurală şi a depozitelor frigorifice pentru fructe şi legume, cu subvenţii de la stat este o altă prioritate; instruirea resurselor umane în utilizarea ultimelor tehnologii de producere a fructelor, legumelor, cerealelor şi a ultimelor tehnologii în domeniul zootehnic; dezvoltarea eco-agriculturii, în condiţiile în care producătorii ar fi integraţi în reţele de distribuţie şi procesare a produselor agricole eco.
Capitalul uman
Resursele umane sunt într-o situaţie foarte critică, marcate de scăderea continuă a populaţiei judeţului, migrarea tinerilor din judeţ spre alte zone urbane cu mai multe oportunităţi şi de numărul mare de persoane care au numai studii primare şi gimnaziale. În perioada următoare a exerciţiului financiar al Uniunii Europene, se pune un accent deosebit pe resursa umană, pe inovare, pe specializare inteligentă şi, în general, pe abordări creative, flexibilitatea şi adaptabilitatea resurselor umane.
Tinerii trebuie reţinuţi, deschise oportunităţi de utilizare creativă a potenţialului judeţului pentru a stabiliza populaţia şi a încuraja iniţiativele private. Forţa de muncă matură şi experimentată trebuie să transfere tinerilor din experienţă pentru a-i sprijini într-o evoluţie accelerată şi inserţie eficientă pe piaţa de muncă. Universitatea Tehnică şi alte forme de educaţie pot asigura cadrul şi modalităţi diversificate de instruire necesar.
Direcţii strategice care să răspundă necesităţilor semnalate sunt: dezvoltarea învăţământului vocaţional, de scurtă durată, pentru adulţi, în vederea calificării în diverse meserii, dobândirii de cunoştinţe practice în diverse domenii (ex. pentru populaţia rurală, cunoştinţe în practicarea unei agriculturi performante; diseminarea „exemplelor de succes” în diverse iniţiative antreprenoriale în zona rurală; reinventarea învăţământului profesional şi de meserii sub coordonarea consorţiilor de agenţi economici; colaborarea strânsă cu universităţile de prestigiu pentru a asigura un învăţământ universitar de calitate în Bistriţa, în vederea diminuării fenomenului de migraţie al tinerilor; înlocuirea schemelor de ajutor social cu alte forme de sprijin a populaţiei sărace; dezvoltarea mentalităţii şi soluţiilor privind întreprinderile sociale.
Turism, sport şi agrement
Este evidentă bogăţia remarcabilă a obiectivelor de turism cultural şi natural: două parcuri naţionale, mai multe arii protejate, tradiţii locale, patrimoniu cultural şi istoric deosebit de bogat. Judeţul Bistriţa-Năsăud se înscrie într-una din cele mai bogate zone ale ţării în patrimoniu turistic. Totuşi, performanţele în domeniul turismului sunt foarte departe de nivelul potenţialului actual, situându-se sub media performanţelor pe ţară. Un aspect important îl constituie lipsa configurării de circuite active, care să implice pensiuni, servicii de divertisment, obiective istorice, identitare şi naturale etc., colaborarea intersectorială, interdisciplinară pentru implementarea de idei creative.
Nu în toate cazurile poate fi invocată pentru justificarea nivelului modest al activităţilor în turism, lipsa accesibilităţii sau accesibilitatea mai dificilă a zonelor interesante turistic; foarte mulţi turişti preferă turismul rustic şi de aventură.
Iniţiativa privată, abordările creative, parteneriatele pentru servicii integrate etc., se situează la un nivel modest în raport cu potenţialul care se cere mobilizat pe piaţa de turism.
Principalele direcţii strategice care răspund aspectelor semnalate de diagnoză sunt: protejarea reală a tuturor elementelor cu potenţial cultural şi turistic; elaborarea şi implementarea unui program eficient de marketing; dezvoltarea reţelelor turistice (de exemplu la nivel de localitate / regiune turistică) şi categoriile diverse de turism la care se pretează potenţialul judeţului; dezvoltarea de oferte integrate de circuite turistice; dezvoltarea de clustere turistice în servicii balneare şi medicale; activarea traseelor interjudeţene, interregionale, naţionale, internaţionale; împachetarea de oferte de turism integrate; diseminarea, transferul şi adaptarea volumului existent de bune practici pe turism identificate în regiunile învecinate (de exemplu Cluj); punctele de acces către parcurile naţionale trebuie făcute accesibile; ansamblul medieval Bistritz trebuie pus în valoare, eventual prin extinderea spaţiului pietonal şi facilitarea dezvoltării infrastructurii turistice în imediata proximitate (restaurante, pensiuni); funcţionalizarea turistică a fostelor zone miniere.
Cultură, tradiţii şi patrimoniu
Comunităţile locale au o istorie bogată şi o viaţă animată, diversă; structurile identitare s-au păstrat, există un puternic ataşament faţă de valorile locale şi zonale. Țările şi ţinuturile şi-au păstrat memoria iar noile generaţii le preţuiesc şi sunt mândre de ele. Totuşi, identitatea locală nu se afirmă îndeajuns ca o marcă locală, nu trece suficient de graniţele regiunii.
Un pachet prioritar de direcţii strategice îl constituie: restaurarea patrimoniului cultural şi istoric şi integrarea acestuia în circuite turistice; regenerarea patrimoniului cultural local material şi imaterial; regenerarea evenimentelor tradiţionale şi utilizarea acestora ca instrumente de marketing regional, naţional, internaţional, legat şi de resursele naturale şi de turism; transferul de meşteşuguri, tradiţii; valorificarea interculturalităţii şi interconfesionalismului; protejarea (ateliere protejate) produselor specifice locale; asigurarea instruirii în management cultural, dezvoltarea comunităţilor; regenerarea mândriei locale; catalizarea formării de lideri locali.
Dezvoltare teritorială, urbană şi rurală
În direcţia coeziunii reţelei de localităţi urbane şi rurale, sunt recomandate următoarele direcţii strategice: consolidarea managementului structurilor de colaborare urban-rurală şi rurală; structurarea ierarhizată a sistemului de transport; îmbunătăţirea funcţionării relaţiilor Nord-Sud; dezvoltare incluzivă pentru comunităţile judeţului; organizarea partenerilor intersectorilai şi interinstituţionali în vedeea valorificării sustenabile şi integrate a capitalului teritorial; conştientizarea şi asumarea rolurilor localităţilor în susţinerea poziţiei regionale a judeţului.
Administraţie şi bună guvernanţă
Administraţia locală se confruntă în prezent cu multiple crize cărora le face din ce în ce mai mult de una singură: noul management public; planificarea pe termen mediu şi lung; lipsa finanţării descentralizării; lipsa generală de resurse; legislaţia foarte dinamică; racordurile la instituţiile europene nu funcţionează întotdeauna eficient; comunităţile locale au aşteptări tot mai mari.
Direcţiile strategice principale se orientează pe: dezvoltarea capacităţii instituţionale; dezvoltarea capacităţii profesionale; dezvoltarea unui instrumentar inovativ de management; diversificarea cooperării intersectoriale şi interinstituţionale pe orizontală şi verticală; articularea resurselor.
Cooperare teritorială
Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, cooperarea teritorială presupune dezvoltarea conexiunilor importante pentru a intra într-o suită de reţele de cooperare la diverse nivele teritoriale, privind dezvoltarea sustenabilă a atu-urilor sale: patrimoniul cultural, profilul economic în componentele competitive, potenţialul spaţiului rural, fabulosul patrimoniu natural.
În prezent şi aferent perioadei următoare de programare, o largă suită de oportunităţi de cooperare teritorială sunt aduse de proiectele de mare anvergură, din perspectiva judeţului şi a regiunii Nord-Vest.
Direcţii strategice: conectarea teritorială printr-un sistem de poli şi coridoare teritoriale; promovarea domeniilor relevante şi aderarea la reţelele de cooperare teritorială importante pentru judeţ; promovarea proiectelor importante care susţin cooperarea teritorială; angajarea instituţiilor de sprijin; asigurarea continuităţii.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este competitiv prin unicitatea culturală şi natura de basm
Viziunea dezvoltării strategice a Judeţului Bistriţa-Năsăud până în se bazează pe abordarea integrată şi personalizată pe zone de dezvoltare, pe transformarea în avantaj competitiv a potenţialului industrial dar şi agricol, pe reindustrializare specializată. Strategia judeţului Bistriţa-Năsăud cu orizont 2020 diversificat, pe valorificarea mai inteligentă a resurselor naturale, culturale şi istorice din judeţ care au caracter de unicat pe plan naţional şi internaţional, pe motivarea şi dezvoltarea coerentă a resursei umane existente şi atragerea de resursă umană înalt calificată, pe calificare şi recalificare eficace, pe punerea unui accent permanent la nivelul administraţiei publice, agenţilor economici din industrie, agricultură şi turism pe creativitate şi inovare, pe comunicare şi colaborare, pe clusterizarea şi diversificarea inteligentă a sectorului industrial şi agricol specific judeţului, inclusiv pe furnizarea de produse proprietare sofisticate – cu valoare adăugată ridicată şi cu caracteristici unicat -, pe aplicarea fermă a unui întreg cadru de măsuri şi mecanisme de incluziune socială, de protejare a mediului înconjurător, inclusiv pe orientarea adecvată a activităţilor sociale şi economice din judeţ, pe încurajarea competiţiei.
Obiectivele strategice
Dezvoltare economică prin: specializare diversificată, creşterea cu minimum 20% a cifrei de afaceri a judeţului raportată la numărul de locuitori, actualizată la anul 2013; cel puţin 10 agenţi economici mari din judeţ, cu capital majoritar românesc, să dezvolte produse proprietare inovative, sofisticate şi cu valoare adăugată ridicată; reducerea cu minimum 30% a populaţiei implicată în agricultura de subzistenţă şi asigurarea unor oportunităţi de ocupare decente pentru această categorie de populaţie; peste 80% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani să fie ocupată; câştigul salarial mediu al populaţiei să fie cel puţin la nivelul mediei naţionale; valoarea producţiei industriale să aibă un ritm mediu anual de creştere de minimum 10%; creşterea productivităţii medii în agricultură cu minimum 50% faţă de anul 2013; productivitatea forţei de muncă să fie peste media la nivel naţional; în judeţ există clustere economice funcţionale, în special pe ramurile specifice economiei judeţului (industria electrotehnică; industria alimentară; industria lemnului; turismul) capabile să dezvolte în cadrul unor alianţe strategice produse de nişă, cu inteligenţă încorporată în acestea; ccifra de afaceri din industrie să aibă un ritm mediu anual de creştere de 8-10%; reşterea productivităţii medii în agricultură cu minim 100% faţă de anul 2013.
Dezvoltare durabilă prin: orientarea semnificativă a industriei de prelucrare a lemnului pe producţia de mobilă sau alte produse din lemn cu valoare adăugată ridicată, iar rata de exploatare a fondului forestier să fie cu minimum 40% mai redusă decât în anul 2013; să fie asigurat managementul integrat al deşeurilor pentru minimum 80% din nevoia judeţului; gradul de poluare al apelor judeţului să fie cu minimum 30% mai redus decât media la nivel naţional; spaţiile verzi din zona urbană să atingă nivelul minim de 30 mp/cap de locuitor; minimum 30% din reţeaua de canalizare în zona rurală este rezolvată faţă de anul 2013; protejarea reală a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale, concretizată în eliminarea defrişărilor ilegale, a braconajului, a tuturor construcţiilor ilegale, interzicerea vânătorii, a traseelor de off-road şi inclusiv a locaşelor de cult în aceste locuri; refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat: floră, faună) şi creşterea acestuia cu minimum 5% faţă de anul 2013; numărul unităţilor alternative de energie alternativă (eoliană, solară) să crească cu minim 50% faţă de situaţia actuală; scăderea cu 30% a ratei migraţiei tinerilor în căutarea de oportunităţi mai bune de viaţă faţă de anul 2013; scăderea raportului de asistaţi/activi cu 20% faţă de anul 2013; susţinerea dezvoltării municipiului Bistriţa, reşedinţa judeţului, pentru a deveni un centru urban cu minim 100000 locuitori; toate localităţile rurale ale judeţului să aibă reţea de canalizare; refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat, flora, fauna) şi creşterea suprafeţelor împădurite cu minim 20% faţă de anul 2013.
Diferenţiere prin valorizarea inteligentă a tradiţiilor şi valorilor autentice: potenţialul istoric şi cultural al judeţului este valorificat 100% în activităţi turistice generatoare de venituri pe tot parcursul anului; · creşterea cifrei de afaceri în turism de minimum 3 ori în raport cu nivelul anului 2013, inclusiv cu valorificarea patrimoniului cultural şi istoric (în special cel săsesc pentru turiştii din spaţiul german), a cadrului natural şi a tradiţiilor prin creşterea numărului de vizitatori străini la minimum 25% din totalul turiştilor.
Conectivitate sporită: să nu mai existe drumuri judeţene de pământ şi peste 60% din drumurile judeţene pietruite să fie asfaltate; peste 50% din drumurile comunale de pământ să fie pietruite sau asfaltate; reabilitarea şi fiabilizarea reţelei feroviare existente (relativ extinse) în judeţ, în condiţiile în care procesul de modernizare a gării Bistriţa este în derulare. Asigurarea în minimum 10 ani a unor legături intra şi interregionale eficiente cu “centrele de interes (Cluj – pentru acces aeroport: în max. 1 oră, Bucureşti – capitala)”. Realizarea unui racord feroviar la Sărăţel (max. 2 km cale ferată şi un pod) pentru ca trenurile pe ruta Cluj sau Baia Mare → Dej → Sărăţel → Deda → Braşov să treacă prin Bistriţa. Reabilitarea şi fiabilizarea căilor rutiere naţionale şi judeţene intra şi interregionale către judeţele limitrofe, să fie cel puţin începute lucrările de străpungere pentru asigurarea legăturilor rutiere între nordul şi sudul judeţului, prin zona montană; asigurarea unui punct rapid de legătură aeriană cu municipiul Bistriţa prin realizarea unui aeroport pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter; realizarea centurii Livezile – Slătiniţa – Tărpiu – Blăjenii de Jos; preluarea traficului greu pe relaţia Vatra Dornei – Reghin sau Reghin – Năsăud prin legarea capetelor şoselei Monariu-Jelna la DN 17; alinierea la strategia digitală europeană, cu accent pe conectivitate la Internet în bandă largă, inclusiv în zona rurală, precum şi o bună conectivitate wireless în spaţiile publice.
Linii directoare de dezvoltare strategică inteligentă pe zone de dezvoltare
Zona de dezvoltare Sud-Vest (GAL Câmpie)
Această zonă este formată din comunele: Lechinţa – Şieu Măgheruş – Matei – Chiochiş – Sânmihaiu de Câmpie – Budeşti – Miceştii de Câmpie – Silivaşul de Câmpie – Urmeniş – Milaş.
Acţiuni propuse:
Infrastructura de alimentare cu apă potabilă şi în mod special a infrastructurii de canalizare în toate localităţile din zonă prin proiecte integrate (creează şi oportunităţi Strategia judeţului Bistriţa-Năsăud cu orizont 2020 pentru atragerea investiţiilor private în industria alimentară (lapte, carne, fructe, fructe de pădure, viticultură), elimină elemente accentuate de disconfort în perioada verii, elimină ineficienţa foselor septice şi deversarea apelor reziduale în pâraie care poluează mediul înconjurător, sănătatea populaţiei, fauna din râuri); infrastructura de irigaţii şi apă pentru activităţi agricole şi zootehnice prin proiecte integrate; staţie de epurare a apei la Matei; infrastructura de drumuri prin proiecte integrate – localitatea Lechinţa este un nod important al zonei pentru asigurarea conectivităţii (pentru dezvoltarea judeţului este importantă realizarea legăturii Lechinţa – Herina sau/şi Sărăţel – Chintelnic); proiecte de calificare a populaţiei de etnie rromă, în special în domeniul prelucrării lemnului pentru obiecte de artizanat; proiecte de calificare a populaţiei cu studii primare şi medii în domeniul prelucrării lemnului pentru obiecte de artizanat şi de artă tradiţională, viticulturii şi pomiculturii; plantarea unor soiuri noi de copaci pentru combaterea fenomenului de deşertificare în zonă; împădurirea cu gorun (min. 20 ha); decolmatarea râurilor în zona localităţilor Budeşti şi Matei pentru diminuarea inundaţiilor; susţinerea industriei panificaţiei şi a prelucrării lemnului; dezvoltarea punctelor de colectare a laptelui de la producătorii familiari şi fermele mici şi mijlocii (30-50 capete); creşterea producţiei de porumb şi rapiţă în zonă şi valorificarea în industria alimentară, a uleiurilor vegetale şi a biocombustibililor, precum şi dezvoltarea unor minifabrici pentru nutreţuri concentrate (ex. Sânmihaiu), pentru vopsele naturale, pentru esenţe naturale; colectarea cătinei şi a fructelor de pădure şi valorificarea în industria alimentară şi farmaceutică (a se vedea potenţiale colaborări cu antreprenori din Beclean); dezvoltarea unui parc agro-industrial în zona Silivaş – Urmeniş; relansarea producţiei viticole (aprox. 600 ha) şi dezvoltarea livezilor de pomi fructiferi (ex. mărul pentru producţia de sucuri naturale); dezvoltarea asociaţiilor meşteşurarilor în rândul populaţiei rrome şi calificarea acestei populaţii pentru relansarea meseriilor tradiţionale, tradiţiilor culturale şi evenimentelor culturale tematice; dezvoltarea capacităţii de valorificare a zonei pentru amplasarea panourilor solare şi centralelor fotovoltaice – există deja iniţiative în acest sens, însă potenţialul nu este acoperit; atragerea investiţiilor în industria de cărămidă, ţiglă, faianţă şi alte materiale ceramice prin valorificarea resurselor naturale locale – argila (ex. Vermeş, Lechinţa, Matei, Sânmihai etc.) – corelată cu rezolvarea alimentării cu apă şi a canalizării şi valorificarea existenţei reţelei de gaz natural de foarte bună calitate în zonă, se pot dezvolta 3-4 fabrici de profil; valorificarea lemnului din zonă pentru mangal (la export) şi pentru dezvoltarea unor ateliere de fabricare a mobilierului de serie mică de lux, precum şi pentru dezvoltarea unor produse artizanale din lemn (carpen, salcâm, gorun etc.), cu efecte multiplicatoare în valorificarea biomasei şi peleţilor; valorificarea apelor sărate din zonă (a se vedea filonul care vine de la Sărata; turistic – relaţii economice cu staţiunea de la Beclean pentru alimentarea bazinelor cu apă sărată; saramură în industria alimentară); proiecte de integrare în circuite turistice a vizitării unor monumente istorice din zonă (biserici de lemn din secolul 17, biserici evanghelice, monumemtul de la Vermeş, muzeul etnografic Budeşti, parcul dendrologic din Silivaşu etc.), în corelaţie cu degustarea de vinuri locale prin relansarea unor crame în zonă, precum şi valorificarea turistică a unor evenimente culturale locale (ex. târgul Lechinţei la culesul strugurilor, balul rromilor, dansuri populare etc.), la care se poate adăuga revitalizarea traseelor turistice de învăţare/descoperire a identităţii locale; proiecte de valorizare turistică a zonei prin integrarea într-o reţea naţională cu circuit închis a caselor vechi din pământ şi lemn (unele având şi alimentare cu gaz), cu un grup ţintă de exclusivist, integrate cu proiecte de redare a aspectului tradiţional şi a tehnicilor tradiţionale de construcţie în rândul unor enclave (mini-spaţii turistice) din localităţile zonei (ex. Comuna Lechinţa, Budeşti, Silivaşu etc.); certificarea pensiunilor din zonă şi integrarea într-o reţea turistică cu circuit închis, dezvoltarea centrelor de informare turistică conectate la diverse agenţii de turism; dezvoltarea unor azile/case de îngrijire private pentru bătrânii din zona rurală sau urbană, dezvoltarea unei mini-comunităţi agricole pentru îmbătrânirea active, inclusiv cu fabricarea şi valorificarea comercială a unor produse tradiţionale – zacuscă, gem, bulion etc. (ex. în localitatea Matei); proiecte de investiţii pentru identificarea potenţialului termal din zonă şi a valorificării balneo a apelor sărate – susţinerea prin diverse facilităţi a iniţiativelor antreprenoriale în acest sens; dezvoltarea unui centru modern de depozitare a produselor agricole perisabile (ex. cătină, alte fructe de pădure) şi extinderea depozitelor de porumb şi lucernă, dar şi a susţinerii unor iniţiative antreprenoriale pentru prelucrarea superioară a cătinei, fructelor de pădure şi porumbului; susţinerea acţiunilor antreprenoriale pentru creşterea animalelor dedicate segmentelor de nişă (ex. vânat pentru turism tematic – vânătoare – şi restaurante de lux); crearea de facilităţi şi intermediere pentru încurajarea producătorilor de zahăr să facă contracte cu fermele agricole locale în cultivarea sfeclei de zahăr pe suprafeţe întinse; soluţii în domeniul administraţiei pentru facilitarea asocierii în proiecte integrate; dezvoltarea reţelei de lobby prin care produsele agricole primare colectare în centrele locale (ex. agricole şi zootehnice) să fie valorificate pe o piaţă liberă de monopol, în condiţii avantajoase
Zona de dezvoltare Sud-Est (GAL Valea Şieului)
Această zonă este formată din comunele: Teaca – Galaţii Bistriţei – Monor – Mărişelu – Şieu – Şieuţ.
Acţiuni propuse: rezolvarea întăbulărilor prin diverse scheme inteligente; rezolvarea reţelei de canalizare în toate localităţile în cadrul unor proiecte integrate; modernizarea străzilor comunale; extinderea reţelei de gaz (în prezent numai Teaca este racordată la conductă de gaz); monitorizarea centralizată a lucrărilor la nivel de judeţ şi informarea pe un portal web specializat a tuturor primăriilor privind evoluţia lucrărilor efectuate de regii (apă, gaz, canal, drumuri) – acest proiect trebuie aplicat la nivelul întregului judeţ; dezvoltarea capacităţii la nivel judeţean pentru a ajuta primăriile să îşi elaboreze strategii personalizate şi proiecte armonizate cu ceea ce se întâmplă la nivel judeţean – acest proiect trebuie aplicat la nivelul întregului judeţ; proiecte de calificare a populaţiei rrome din zonă în diverse meşteşuguri, realizare de materiale ceramice (ex. cărămidă) şi susţinerea prin intermediul unei fabrici sociale, cu management privat; regularizarea râurilor în cooperare cu Apele Române; alimentarea cu apă din lacul Colibiţa; încurajarea creşterii oilor şi a produselor ecologice din lapte de oaie; dezvoltarea pe parcursul unui an întreg a unui pachet de evenimente culturale religioase-etnografice-gastronomice care să revitalizeze tradiţiile locale (în parteneriat între mai multe localităţi, inclusiv cu valorificarea potenţialului muzeelor etnografice, formaţiilor folclorice din Monor, Şieu, Galaţii Bistriţei etc.) pentru a genera venituri la bugetele locale; dezvoltarea unei burse zonale pentru animale; dezvoltarea unei capacităţi de producţie pentru colectarea lânii şi spălarea acesteia,urmată de distribuţia în unităţi de micro-producţie familiale pentru fabricarea artizanală de haine din lână, carpete, produse pentru pat, stofe – implică şi calificarea adecvată prin programe de formare specifice; proiecte de investigare a potenţialului de valorificare a izvoarelor de apă sărată cu scop turistic sau economic şi facilităţi pentru atragerea de investitori privaţi; revitalizarea producţiei de struguri şi pomi fructiferi şi atragerea de investitori privaţi; proiecte pentru instruirea oamenilor în legumicultură şi susţinerea dezvoltării serelor; dezvoltarea turismului de nişă – trasee turistice, concursuri tematice; susţinerea prin proiecte de instruire şi micro-credite a mini-fermelor de păsări crescute ecologic şi interfaţa cu reţelele de distribuţie.
Zona de dezvoltare Est (GAL Bârgău-Călimani)
Această zonă este formată din comunele: Tiha Bârgăului – Bistriţa Bârgăului – Prundu Bârgăului – Josenii Bârgăului – Livezile – Dumitriţa – Cetate – Budacu de Jos.
Acţiuni propuse: acţiune concertată cu ministerul de resort pentru stoparea jafului din păduri; dezvoltarea unei centuri ocolitoare în zona Prundu Bârgăului (Livezile-Tureac); modernizarea căilor de acces în zona pensiunilor agro-turistice; rezolvarea canalizării în zona lacului Colibiţa; susţinerea şcolilor profesionale de strungari, lăcătuşi, sudori, operatori CNC în parteneriat cu agenţii economici; electrificarea fermelor de animale din zonele mai izolate; dezvoltarea căilor de acces prin drumuri pietruite la fermele de animale; dezvoltarea spaţiilor moderne de campare a caravanelor; dezvoltarea elementelor de identitate locală şi promovarea acestora cu scop turistic; susţinerea unor mecanisme de branding, promovare şi desfacere profitabilă a produselor locale rezultate din creşterea vitelor şi oilor; dezvoltarea unor centre moderne de colectare şi depozitare a produselor locale şi a fructelor de pădure – de dorit şi prelucrarea locală (dulceaţă, produse medicinale, compot etc.); valorificarea superioară a lacului Colibiţa (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit sportiv etc.); valorificarea superioară a biomasei prin colectarea centralizată şi comercializarea profitabilă; dezvoltarea turismului tematic (ex. vânătoare, trasee tematice); dezvoltarea unor ateliere de meşteşuguri în zonă; dezvoltarea microhidrocentralelor şi a centralelor eoliene pentru ferme; dezvoltarea turismului sportiv (bazin de înot olimpic; pistă de biciclete; telecabină şi pârtie de schi) în Prundu Bârgăului; dezvoltarea unui parc industrial pentru furnizori locali în Prundu Bârgăului; proiect integrat pentru valorificarea la scară largă a mitului Dracula (trasee, cazare, evenimente etc.) pe tot parcursul anului; dezvoltarea agro-turismului (Colibiţa, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor, dezvoltarea serviciilor integrate de marketing şi informare, accesul facil la internet şi la bancomate, precum şi realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri ţintă pe tot parcursul anului; încurajarea dezvoltării fabricilor de mobilă artizanală în zonă; realizarea unei pârtii de schi pe vârful Bistricioru, împreună cu o ministaţiune pentru tratament (calitatea aerului este deosebită) şi o linie cu servicii de wellness; valorificarea caselor tradiţionale cu scop turistic într-o reţea la nivelul judeţului; dezvoltarea unor facilităţi de asistenţă pentru persoane vârstnice (pensiuni dedicate şi servicii de asistenţă); valorificarea lânii.
Zona de dezvoltare Nord-Est (GAL Lider Bistriţa-Năsăud)
Această zonă este formată din oraşul Sângeorz-Băi şi comunele: Maieru – Rodna – Şanţ – Ilva Mică – Ilva Mare – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Lunca Ilvei – Leşu.
Acţiuni propuse: dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru o legătură facilă cu Moldova DJ 172; realizarea unor rampe de încărcare pe calea ferată; dezvoltarea reţelei de drumuri locale în zonele turistice (ex. Ilva Mare); dezvoltarea şcolilor profesionale de mecanici, prelucrători în piatră, prelucrători în lemn, exploatare minieră; proiecte de reconversie pentru calificare în prelucrarea pietrei, lemnului, lutului; dezvoltarea unor şcoli populare de vară adresate persoanelor din zone urbane (produse artizanale, sculptură în lemn, tradiţii populare, produse tradiţionale din lână, produse gastronomice tradiţionale, costume populare etc.); centre moderne de colectare a fructelor de pădure (ex. Şanţ, Valea Mare), de dorit completate şi de producţia locală a unor produse tradiţionale (ex. gem, sirop, ceaiuri medicinale, alte produse medicinale tradiţionale, esenţe etc.); dezvoltarea producţiei de biomasă; dezvoltarea producţiei de piatră şi marmură prelucrată pentru construcţii şi ornamente; creşterea vitelor pentru carne şi dezvoltarea unor mici abatoare; dezvoltarea unei reţele de minifabrici de mobilă de lux, jucării din lemn, mobilier tradiţional cu o unitate comună de distribuţie şi promovare; dezvoltarea turismului alpin, inclusiv valorificarea caselor tradiţionale pentru un turism de nişă în circuit închis (turism tematic, de aventură, inclusiv pentru elevi şi studenţi din zonele urbane); dezvoltarea centralelor eolinene montane; valorificarea superioară a pasului Rotunda cu scop turistic şi a unei pârtii de schi la Magura Ilvei; centrul expoziţional polivalent – inclusiv cu expoziţie de animale şi crearea unei burse pentru animale; dezvoltarea unui cluster în turismul balnear la Sângeorz Băi; dezvoltarea unei reţele de agro-pensiuni cu servicii turistice integrate (turism de weekend, trasee turistice, turism ecvestru, turism extrem, turism cultural şi de legendă); colectarea centralizată a lânii şi valorificarea la fabrici care se dezvoltă în judeţ (ex. pe valea Şieului), dar şi valorizarea locală prin centre de artă populară unde să fie colectate produse din lână realizate de localnici (şosete, paltoane, veste, bluze, fulare, pulovere, mănuşi, pături, căciuli etc.) – implică şi programe de calificare, designeri, reţele de desfacere, antreprenoriat
Zona de dezvoltare Nord (GAL Țara Năsăudului)
Această zonă este formată din oraşul Năsăud şi comunele: Dumitra – Feldru – Rebrişoara – Rebra – Parva – Telciu – Romuli – Coşbuc – Runcu Salvei – Salva – Nimigea.
Acţiuni propuse: infrastructura rutieră de acces în Năsăud trebuie modernizată; modernizarea infrastructurii rutiere în zone precum Valea Măriilor, Poiana Zânelor; modernizarea căilor de acces spre Rodna şi drumuri de ocolire a satelor pe unde trece trafic greu (ex. Coşbuc); susţinerea şcolii de tehnicieni chimişti şi textilişti cu sprijinul agenţilor economici din zonă; centru modern de colectare a fructelor de pădure; revitalizarea pomiculturii şi valorificarea într-o reţea integrată la nivel judeţean; valorificarea biomasei într-o reţea integrată la nivel judeţean; susţinerea creşterii vitelor şi oilor; susţinerea apiculturii în zonă; dezvoltarea unor microhidrocentrale pe pârâuri montane; proiecte de valorizare turistică a zonei prin integrarea într-o reţea naţională cu circuit închis a caselor vechi tradiţionale; dezvoltarea premiselor pentru dezvoltarea unor capacităţi pentru produse cosmetice pe bază de reţete tradiţionale; promovarea turismului de aventură, ecumenic, cultural, ştiinţific, sportive şi a unei reţele de şcoli de vară şi ateliere multianuale pentru artişti şi cercetători.
Zona de dezvoltare Nord-Vest (GAL Ținutul Haiducilor)
Această zonă este formată din oraşul Beclean şi comunele: Nuşeni – Şieu Odorhei – Şintereag – Braniştea – Petru Rareş – Uriu – Ciceu Mihăeşti – Ciceu Giurgeşti – Negrileşti – Căianu Mic – Chiuza – Spermezău – Zagra – Târlişua.
Acţiuni propuse: dezvoltarea proiecte integrate pentru drumuri, apă, canal printr-o formă asociativă a comunelor din jurul oraşului Beclean; rezolvarea aducţiunii de gaz; proiecte de calificare a populaţiei rrome din zonă în meserii tradiţionale şi susţinerea prin intermediul unei fabrici sociale, cu management privat; asociaţii pentru creşterea bovinelor şi valorificarea laptelui în produse alimentare; depozit de produse agricole în zona Ciceu – Negrileşti; atragerea de investitori pentru valorificarea fructelor şi legumelor din zonă în cadrul unei minifabrici pentru conserve şi desfacerea produselor la poartă prin market-are pe internet şi contacte directe (evitarea politicilor supermarket-urilor); drum de acces la cetatea Ciceu şi revitalizarea sitului istoric; dezvoltarea Băilor Figa şi diversificarea serviciilor acestora şi în perioadele de iarnă, primăvară şi toamnă; exploatarea spaţiilor din zona rurală pentru afaceri novatoare: sporturi extreme (motobike, off-road etc.), sporturi care necesită mult spaţiu (hipism, golf, tir cu arcul, tir cu pistolul etc.), tabere tematice – ex. vitalizarea cu caracter turistic Giurgeşti-Mihăeşti-Reteag
Zona de dezvoltare Centru
Această zonă este formată din municipiul Bistriţa.
Acţiuni propuse: crearea platformei aeroportuare pentru aeronave de mici dimensiuni de tip charter; proiect interjudeţean pentru realizarea unui drum rapid de legătură Bistriţa – aeroport Tg.-Mureş care să ocolească oraşele Reghin şi Tg.-Mureş necesar mediului economic din Bistriţa; proiect interjudeţean pentru modernizarea căii rutiere Bistriţa-Monor-Vatava-Dumbrava-Moraieni necesar mediului economic din Bistriţa; racordarea la reţeaua internet în bandă largă; infrastructura rutieră de acces în zona industrială trebuie îmbunătăţită; dezvoltarea parcărilor sub şi supraterane moderne în cartierele rezidenţiale; realizarea centurii de ocolire a municipiului Bistriţa; dezvoltarea transportului public pentru navetiştii din zona rurală care au loc de muncă în întreprinderile din Bistriţa; crearea unui nod intermodal cât mai apropiat de municipiu (se vor studia minimum trei variante şi se va alege varianta optimă: Beclean, Dej Triaj – în colaborare cu judeţul Cluj, Sărăţel); realizarea unor parcuri industriale (ex. Bistriţa Sud; Sărata); amenajarea pieţelor agroalimentare mari din Bistriţa, dezvoltarea unui parc logistic agroindustrial şi promovarea produselor locale ecologice; realizarea unui parc tehnologic (ex. zona fostei uzine termice); dezvoltarea pachetelor de facilităţi pentru atragerea investiţiilor străine directe; susţinerea dezvoltării clusterelor economice (ex. industria electro-mecanică, alimentară); revitalizarea turismului tematic în municipiu; susţinerea proiectelor integrate care să conducă la dezvoltarea unui oraş cultural, inteligent şi ecologic (green smart city) pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, atragerii de noi investitori şi stabilizării forţei de muncă înalt calificate în municipiu.
(Din Strategia judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020)
Adaugă comentariu