A devenit deja o tradiţie în ultimii ani ca în programul Zilelor Bistriţei să fie inclus un simpozion la care participă reprezentanţii delegaţiilor din străinătate. Dacă în 2009 urbanismul a fost în centrul discuţiilor, în 2010 conferinţa s-a axat pe problemele persoanelor cu handicap, iar în 2011 subiectul a fost dezvoltarea turistică a oraşelor europene, tema aleasă pentru acest an a fost ”Energia durabilă în Europa”, deoarece “este cea mai acută problemă a civilizaţiei actuale”, potrivit primarului Ovidiu Creţu.
“Rezervele de combustibil fosil sunt pe terminate şi omenirea trebuie să-şi facă o altă gândire referitoare la vitorul energetic”, a spus el.
După cuvântul de deschidere al edilului, Hans Franchy (preşedintele HOG Bistritz – Nosen) a făcut o incursiune în istoria introducerii curentului electric în Bistriţa, iar coordonatorul compartimentului energetic din cadrul Primăriei, Ioan Papoi, a vorbit despre “Eficienţa energetică în municipiul Bistriţa – stadiul actual şi perspective”.
Am aflat cu această ocazie că în fiecare casă din burgul vechi se găseau până la jumătatea secolului XX felinare voluminoase, cu sticlă concavă, în care ardea o lumânare, că în 1855 iluminatul străzilor era pe bază de ulei de balenă, că în 1862 s-a trecut la iluminatul cu lămpi de petrol, că în 1913 s-au aprins prima dată lămpile pe bază de curent electric pe străzile Bistriţei, sau că prima clădire iluminată a fost administraţia forestieră Ragna, actualmente spital pe Bd. Independenţei.
Totodată am aflat şi viziunea municipalităţii privind energia durabilă: “Bistriţa să devină până în anul 2050 un oraş care să utilizeze în mod inteligent resursele energetice, să aibă un consum energetic scăzut şi în acelaşi timp un nivel ridicat al calităţi vieţii”.
Ce prevede planul de acţiune privind energia durabilă în Bistriţa până în 2020? Reducerea emisiilor de CO2 cu peste 20 %, reducerea consumului de energie (eficientizarea iluminatului în clădirile administrative ale Primăriei prin montarea de senzori de prezenţă), eficientizarea circulaţiei (înlocuirea semafoarelor cu sensuri giratorii la intersecţiile principale), realizarea a 1.000 de parcări ecologice până în 2018, transport în comun ecologic (realizarea unei linii de tramvai care să tranziteze centrul istoric), extinderea iluminatului public cu panouri fotovoltaice pentru 24 de străzi, realizarea unui parc fotovoltaic în cadrul unui parc industrial, clădiri eficiente energetic (înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu pompe de căldură şi panouri solare pentru apă caldă menajeră la patru grădiniţe), reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.
În total, valoarea estimată a planului ce vizează 88 de acţiuni şi măsuri (unele dintre ele aplicate, altele în implementare sau în proiect) este de aproximativ 403 milioane de euro.
Delegaţii oraşelor înfrăţite Zielona Gora (Polonia), Herzogenrath (Germania), Besancon(Franţa) şi L’Aquila (Italia) au prezentat situaţia din localităţile pe care le reprezintă.
Despre Herzogenrath a vorbit Thomas Baum, director executiv la firma VSU GmbH, consilierul local din L’Aquila Maurizio Capri a făcut o prezentare privind energia durabilă în oraşul său, viceprimarul din Zielona Gora, Krzystof Kaliszuk, a expus proiectele localităţii poloneze, iar primarul din oraşul partener Wiehl (Germania), Werner Becker – Bloningen, a avut un discurs despre managementul municipal al energiei în contextul legii promovării formelor de energie durabilă. Şi Nicolas Guillemet, consilier local în Besancon, a fost invitat să ia cuvântul.
Primarul Ovidiu Creţu va participa la începutul lunii octombrie la seminarul internaţional ”Sută la sută energie din surse regenerabile în regiunile Europei”, care va avea loc în Danemarca. Edilul va ţine o prelegere despre implicarea autorităţilor în această problemă.
Adaugă comentariu