”Ideea ca primăriile să facă platforme pentru gunoiul de grajd undeva în sat mi se pare deplasată”, a declarat, la Bistrița, Dumitru Secară, consilier al ministrului Agriculturii, care susține că toate străzile dfe la țară se vor umple de gunoi care va cădea din căruțe.
”Eu nu am înțeles niciodată de ce e nevoie de o platformă betonată pentru gunoi. Nu vreau să intru în contradicție cu politica de mediu a UE, e o părere strict personală. Ca agronom vă spun că pericolul mai mare nu e acela că se ajunge în pânza freatică, că schimbă concentrația ionilor de hidrogen din sol. Mai mare problemă e prin evaporare. Ideea ca primăriile să facă platforme undeva în sat mi se pare deplasată. În comuna în care stau, în 80 erau peste 800 de animale în ciurdă, acum sunt 26. Și primărița se întreabă cum să dirijeze o suimă așa de mare din bugetul comunei pentru 26 de oameni când ea are mii în comună. Ea trebuie să dezvolte ceva pentru toată comunitatea. Apoi cum ar arăta căruțele cu gunoi proaspăt mergând prin comunele noastre și curgând din ele pișalău. Ar fi mai bine? Nu mai bine ar fi să ții gunoiul de grajd să fermenteze, să nu mai scoată amoniacul în atmosferă? E o întreagă discuție”, a spus Secară.
Consilierul ministrului a relatat apoi că a fost în Olanda unde a vizitat o fermă rudimentară. ”Era în continuarea casei, sub ceea ce se vede la noi în țară. Avea o groapă de gunoi incredibil de frumoasă, betonată, cu folie, acoperită. L-am întrebat cum de a avut bani de groapă și nu a avut de grajd. Mi-a răspuns: asta nu o fac eu! Pentru asta îmi dă bani Ministerul Mediului. În toată lumea civilizată, cine elaborează un program de mediu nu trebuie numai să-l elaboreze, trebuie să îl și finanțeze dacă îl vrea. Eu, de exemplu, nu am fost niciodată de acord cu programul strategic al DSVSA. Elaborează programe strategice pe banii fermierului. La gospodar îi subvenționează, dar mie nu. De ce faci, domnule, program strategic pe banii mei? Dacă îl elaborezi, finanțează-l! Cu problemele de mediu să nu încercați să vă puneți. Sunt cele mai grele. Elaborează mulți tot felul de legi cu ecologia, dar habar nu au ce se întâmplă cu factorii poluanți de mediu”, a spus consilierul ministrului Agriculturii.
Reamintim că un număr de nouă comune din țară vor beneficia, anul acesta, de un sistem integrat de management al gunoiului de grajd, finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Printre acestea se numără și Tiha Bârgăului (jud. Bistrița Năsăud).
Investițiile se vor face aici fac în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), implementat de MMAP și finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială.
Platformele se vor construi la nivel comunal, urmând să deservească fermierii mici și gospodăriile de subzistență care cresc animale, asigurând colectarea și managementul gunoiului de grajd în comunele respective.
Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanțează pentru fiecare din acestea un set de utilaje necesar colectării de la populație și manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Investițiile sunt suportate în proporție de aproximativ 95% de MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aproximativ 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de acestea și monitorizate de MMAP.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Proiectul este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 86 de comunități locale.
Platformele astea pentru gunoiul de grajd sunt niște gogomănii mai mari decât cei care le propun.
Cea din vârful dealului, de pe Blidireasa, de lângă Bistrița Bârgăului zace acolo fără să fie folosită de când a fost terminată, singura performanță fiind cea de urâți peisajul.