Pombis se pregăteşte să facă sucuri de mere bio, dar şi de cireşe, caise, prune sau piersici

Firma Pombis a dat lovitura cu sucul de mere Alma în urmă cu mai bine de doi ani după ce a reuşit să semneze contracte cu marile naţurile de magazine.

„Eu am avut şansa să intru în hipermarketuri fiindcă, în oraşele mici, piaţa nu e foarte bună. Lumea nu e obişnuită să consume sucuri naturale, deşi sucul nostru e foarte bun, 100% natural care se obţine prin presarea la rece a merelor”, a declarat Aurel Onigaş, directorul Pombis SA.

Vestea bună pentru amatorii de produse naturale este că anul acesta, Pombis va mai face un pas spre lumea selectă a produselor sănătoase.

„Anul acesta este primul în care vom produce sucuri bio fiindcă avem la Ciceu Mihăieşti 25 de hectare de livezi netratate şi vom primi certificat bio pentru producţia de acolo. Livada bio e una în care nu faci tratamente chimice, sunt anumite substanţe permise. Cele pe care le cunoaşte lumea sunt pe bază de cupru şi sulf. Pratic acestea sunt fungicidele care pot fi folosite. Este şi un insecticid permis, dar pe care noi nu l-am, folosit. Important este să nu dai cu îngrăşăminte. Producţia e mai mică, dar se face. Primim subvenţii de la APIA special pentru asta, iar preţul final al fructelor este mult mai mare. Ca să vă faceţi o idee: când merele costau 60 de bani kilogramul, cele bio costau 2,4 lei, de patru ori mai mult. Este o piaţă în dezvoltare şi cred că merită orice investiţie”, a spus Onigaş.

Mai mult, compania pe care o conduce vrea să facă şi alte tipuri de sucuri, singura condiţie fiind aceea ca Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit să-i aprobe un proiect cu finanţare europeană depus în urmă cu un an.

„Am depus un proiect de finanţare pentru achiziţia de utilaje pentru fabricarea sucului din fructe sâmburoase (vişine, caise, piersici, prune) şi o line de uscat fructe pe care vreau să o montez la Ciceu Mihăieşti. Pe linia de uscare, pot fi deshidratate fructe, plante, pot fi făcute ceaiuri, chipsuri de fructe, o minunăţie. Am văzut în hipermarketuri fructe deshidratae în ambalaje mici şi cred că e o afacere rentabilă. Nu am făcut studii mari, dar cred că va merge. Sărbătoresc un an de când l-am depus. Este al patrule proiect, dar parcă niciodată nu am avut atât de multe şicane. Sper totuşi să mi-l aprobe”, a spus Aurel Onigaş.

În ce priveşte anul pomicol 2013, el afirmă că, după primele semne, se arată a fi unul bun întrucât a fost umiditate suficientă după ploile de luna trecută, iar acum încă nu se simte încă seceta.

„Sper să plouă şi să nu o simţim. Am făcut deja primele tratamente şi se arată un an bun. Anul acesta nu am înfiinţat, din păcate, livezi noi fiindcă aşteptăm finanţările promise pentru anul viitor când se va face reconversia culturilor şi în pomicultură”, a spus Onigaş.

Legat de merele româneşti, el spune că, la această oră, nu le mai găsim pe piaţă.

„Din păcate, nu mai sunt mere pe piaţă. Eu nu mai am decât 70 de tone de mere pentru suc, mici, cu defecte. Ce vedeţi acum pe piaţă sunt, de regulă, mere din import, din Polonia, din Ungaria. Au avut o producţie mare şi vin cu ele pe piaţa românească. Noi nu rezistăm pe piaţă din cauza preţurilor. Noi avem livezi mai îmbătrânite, în timp ce vecinii noştri unguri şi polonezi au primit o grămadă de bani să înfiinţeze livezi, primesc, în continuare, subvenţii mai mari ca noi, iar dacă unul e ajutat, iar altul nu e ajutat deloc, nu poţi vorbi de echitate. Dacă noi, românii, am fi încurajaţi să producem fruncte ieftine, nu ar mai fi nevoie să stea Garda Financiară pe la graniţă fiindcă nu s-ar mai duce nimeni în Polonia să cumpere mere de acolo”, a declarat Aurel Onigaş.

Cristiana Sabău