Municipalitatea, dată în judecată pentru proiectul de modernizare a Pieței Centrale

”Având sprijinul important al celor peste 5.000 de bistrițeni care au subscris campaniei ”Nu vrem Piața Centrală din Bistrița mineralizată” și având în vedere încălcarea atâtor legi și a datelor eronate expuse de către Primăria Bistrița privind constituirea actelor prin care se dorește accesarea de fonduri europene, administrația locală a municipiului Bistrița a fost acționată în instanță”, anunță într-un comunicat Partidul Verde Bistrița:

”Statul recunoaște dreptul fiecărei persoane la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști în condițiile respectării prevederilor legale”, citat din Legea 24/2007 art. 2 a Spațiilor verzi.

Vă informăm că în ultimii nouă ani în Bistrița au dispărut prin tăieri necontrolate peste 1.000 (o mie) de arbori, fapt ce poate fi verificat la Primăria municipiului Bistrița – comisia pentru tăieri și toaletări. Într-o singură seară, în data de 22 decembrie 2018, în imediata vecinătate a clădirii Prefecturii și Consiliului Județean Bistrița-Năsăud au fost tăiați abuziv și fără aprobare 13 mesteceni.

Situația arborilor din tot orașul este dramatică, dar și a perimetrelor înierbate aflate în continuă diminuare. Vedem cum administrația locală este prima care încalcă cu nonșalanță mai multe legi. Noi, societatea civilă, tocmai asta cerem, ca dreptul nostru consfințit în legile și ordonanțele de mediu să fie asigurat și nu încălcat.

Ne opunem proiectului de așa zisă modernizare a Pieței Centrale pentru că mai mult de jumătate din cei 104 arbori existenți vor fi tăiați, rondourile cu flori vor fi desființate și perimetrele înierbate la fel. Astfel, temperatura la sol va crește în lunile de vară între 4 și 6 grade, ceea ce va crea un disconfort major bistrițenilor. De asemenea, va crește și gradul de poluare al zonei prin emisiile de noxe și particule de la autovehicule.

După conferințele de mediu de la Paris (2017) și de la Varșovia (2019), capitalele și marile orașe europene au luat hotărârea de a reda marilor piețe înfățișarea anterioară etapelor de “mineralizare”, adică reintroducerea perimetrelor înierbate și plantarea a cât mai mulți arbori și arbuști. În tot acest timp, proiectul promovat de Primăria municipiului Bistrița prin vocea primarului, viceprimarilor și a consilierilor locali care reprezintă partidele la putere dorește dalarea și betonarea întregului spațiu verde. Administrația locală actuală dorește, după cum spune primarul Ovidiu Teodor Crețu, ca piața noastră din jurul Bisericii Evanghelice să semene cu cea din Sibiu sau Viena. Considerăm că Bistrița trebuie să semene doar cu ea, așa cum ne-a fost lăsată de străbuni, iar identitatea ei de o mare valoare istorică, arhitecturală și cromatică nu poate fi schimbată. Intervenția cu atâta brutalitate asupra ei este un mare păcat! Practic se desființează 5.200 mp de spațiu verde.

Ce este însă strigător la cer și de neacceptat este încălcarea de către administrația locală și de către primarul Ovidiu Teodor Crețu, cu bună știință, a șase legi românești, cu valențe europene. Tocmai de aceea la Bistrița, în premieră, peste 5.000 de bistrițeni iubitori de natură și viață au semnat petiția ”Nu vrem Piața Centrală din Bistrița mineralizată”.

Redăm acum punctual legile care se încalcă dacă acest proiect va fi pus în aplicare.

1. Legea 544 /2001 privind luarea deciziilor administrative. Astfel, în cadrul simulacrului de dezbatere publică organizată de primăria municipiului nu au fost afișate toate cele cinci variante de proiect. A fost prezentat doar unul, cel solicitat și acceptat de edilul Bistriței, care masacrează toate spațiile verzi, cu toate că existau și variante mai prietenoase cu mediul și mai apropiate de viziunea bistrițenilor.
2. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului, art. 13, 32 și 34 care prevăd că emiterea de cărți de urbanism incomplete, cu date eronate încalcă legislația. Astăzi, în Piața Centrală, conform CF figurează curți, construcții, anexe și nu spații verzi, după cum știm toți bistrițenii.
3. Legea 7/96 a Cadastrului, art. 1 și 2 prin care autoritățile sunt obligate să actualizeze situația cadastrală a localităților și art 23 privind situația cadastrală.
4. OUG 195/2005 art. 71 care interzice schimbarea în planurile urbanistice a destinației terenurilor amenajate ca spații verzi.
5. Legea 24/2007 a spațiilor verzi art. 6, 7 și 10 care obligă administrațiile locale ca până cel târziu în data de 1 ianuarie 2011 să fie finalizat auditul spațiilor verzi și notificat. În ce an suntem?
6. Legea 315 a administrației locale, prin care consilierii au obligația să acorde audiențe și să organizeze întâlniri cu cetățenii, având în vedere că de șase luni acest proiect este contestat. Niciun consilier local nu a dat curs acestor prevederi legislative.

Pentru toate acestea, un grup de cetățeni au făcut o plângere prealabilă în data de 30.05.2018, adresată Consiliului Local al municipiului Bistrița și în atenția primarului Ovidiu Teodor Crețu, privind aprobarea documentației de avizare a lucrărilor pentru obiectivul Piața Centrală. Așa cum era de așteptat, dar în total dezacord cu solicitările bistrițenilor, această plângere nu a fost admisă de actuala majoritate din Consiliul Local formată din consilierii PSD, ALDE și UDMR.

Drept urmare, având sprijinul important al celor peste 5.000 de bistrițeni care au subscris campaniei ”Nu vrem Piața Centrală din Bistrița mineralizată” și având în vedere încălcarea atâtor legi și a datelor eronate expuse de către Primăria Bistrița privind constituirea actelor prin care se dorește accesarea de fonduri europene, administrația locală a municipiului Bistrița a fost acționată în instanță.

Sperând într-o judecată dreaptă care să vină în sprijinul oamenilor și a dreptului lor constituțional la o viață sănătoasă într-un mediu natural, mulțumim tuturor celor peste 5.000 de prieteni bistrițeni și nu numai, care dau dovadă de o înaltă ținută civică, demonstrând că le pasă de Bistrița natală dar și de sănătatea lor, a copiilor și nepoților lor”, se arată în comunicatul semnat de președintele Partidului Verde Bistrița, Marius Bălan.

Ce se va realiza în Piața Centrală, potrivit proiectului în valoare de 17,3 milioane lei bani europeni

Vezi și: Ovidiu Crețu: ”Piața Centrală nu este spațiu verde. Proiectul, benefic și frumos”

Proiectul aprobat în Consiliul Local Bistrița prevede amenajări pe 14.276 mp din Piața Centrală, restul suprafeței fiind inclusă în proiectul “Linia Verde” respectiv amenajată recent prin proiectul “Axa Artelor”. Din 91 de arbori luați în calcul pentru această investiție vor rămâne 33, inclusiv castanii seculari, și se vor planta alți 16, vor fi două poziționări pentru scene, mobilier urban, două fântâni circulare și două cu jeturi, dar și un curs de apă, iluminat public și arhitectural, spații cu piatră naturală sau cu agregate compactate. Piața va fi adusă la același nivel de călcare, în sensul în care nu vor mai exista diferențe între partea rutieră și trotuare.

”- asigurarea continuității spațiului pietonal prin eliminarea parcărilor , a unor amenajări amplasate dezavantajos și prin reorganizarea componentei vegetale;

– în concordanță cu Planul Urbanistic General al zonei centrale, propunerea urmărește pietonalizarea în cât mai mare măsură a Pieței Centrale, pavajul va fi corelat cu cel utilizat pe strada Liviu Rebreanu și cu cel de pe străzile și pasajele reabilitate recent; pe laturile de est și de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare și a celor de urgență, prin intermediul unor zone carosabile pavate

– se va păstra legătura auto pe latura de vest a pieței între strada Nicolae Titulescu, George Coșbuc și Gheorghe Șincai;

– traseul actualei străzi Dornei pe latura nordică a pieței păstrează posibilitatea accesului auto/transport publci/ pentru biciclete în piață, inclus într-un alt proiect în derulare (Linia Verde) și care nu face parte din acest proiect;

– se prevăd amplasamente pentru montarea unor standuri ad-hoc pentru expunere și comercializare produse meșteșugărești tradiționale, suveniruri, etc., ca o continuare a acestei activități de pe str. Liviu Rebreanu, cu ocazia diverselor manifestări precum târguri, zilele municipiului Bistrița, etc.

– amplasarea unor piese speciale din piatră naturală, cu informații despre poziția și configurația fostelor construcții adiacente fostei fortificații;

– amplasarea unui curs de apă integrat în pavaj pe traseul canalului care străbătea piața pe latura sudică;

– amplasarea a două fântâni și cișmele la intrările în piață;

– reorganizarea planațiilor din apropierea statuii Andrei Mureșanu;

– amplasarea a 3 catarge pentru steaguri;

– asigurarea iluminatului stradal, a iluminatului pietonal, a iluminatului de ambianță și ghidaj vizual, a iluminatului clădirilor reper, cu sisteme de iluminat cu aparate cu LED , tip coloană luminoasă;

– amplasarea de mobilier urban: băncile, scunele, mesele și cuburile-tabureți vor fi grupate predominant pe perimetrul și în interiorul fostei incinte fortificate;

– între clădirile bisericii și primăriei se va amplasa o machetă de bronz a nucleului istoric al orașului;

Pe laturile de est şi de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare şi al celor de intervenție, prin intermediul unor zone cu carosabil ocazional (pavate).

Se va păstra legătura auto pe latura de vest a pieței între strada Titulescu, George Coșbuc și Gh. Șincai. Traseul actualei străzi a Dornei pe latura nordica a pieței păstrează posibilitatea accesului auto / transportului public/ biciclete în piaţă, este însă inclus într-un alt proiect aflat în derulare (Linia Verde) și nu este parte a acestei documentație.

Statuia Andrei Mureşanu își păstrează poziţia actuală şi este integrată în noua amenajare, în primul rând prin reorganizarea plantaţiilor din imediata ei apropiere.

Linia Apei, compusă dintr-un element sursă (platformă înălţată cu două praguri) la joncţiunea străzii Rebreanu cu piaţa, un canal semiacoperit şi unul deschis, este însoţită de jeturi dinamice aflate la nivelul pavajului, în zona aflată la sudul bisericii. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fântână circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.

Soluţia de iluminat se dezvoltă pe patru dimensiuni: iluminat funcţional stradal pe latura de nord-est (prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal pentru restul amenajării, iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper.

Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluând în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia târgurilor care aveau loc aici. Poziţia acestei zone flanchează şi deserveşte în mod firesc principalul flux pietonal care traversează şi astăzi piaţa: de la nord-vest spre sud-est, legând strada Rebreanu de strada Dornei.

Prin eliberarea zonei de trafic staţionar şi restrângerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, târguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.

Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari sunt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă.

Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic. Sunt selectate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Configurarea acestora în grupuri asociate cu elemente de mobilier şi jocuri de apă, lasă locul unor culoare vizuale neobstrucţionate în direcţia faţadei bisericii”.