”În ultimii ani se vorbeşte aproape la toate colţurile despre dezvoltarea turistică a judeţului şi oraşului nostru. S-au făcut strategii, planuri, site-uri pe internet, asociaţii; s-au construit hoteluri, pensiuni, cabane, centre de informare turistică; s-au asfaltat drumuri şi s-au realizat multe altele. Însă totuşi nu găsim cheia turismului internaţional sau naţional… Oare unde se greşeşte? Ce lipseşte şi ce ar trebui să facem?
Zilele acestea, oraşul şi judeţul Bistriţa-Năsăud a fost pentru a douăzecea oară gazda Festivalului Internaţional Nunta Zamfirei. Ca în fiecare an, au venit oaspeţi străini din diferite colţuri ale Europei, Asiei şi Africii. Cu siguranţă au fost trataţi foarte bine de către organizatorii evenimentului. Totuşi, invitaţii nu mai revin în calitate de turişti la noi… La fel se întâmplă şi cu alte manifestări culturale, economice, sportive sau sociale la care participă străini sau români din alte judeţe. Se străduiesc organizatorii să le ofere tot ceea ce avem mai bun, iar apoi turiştii nu ne mai caută. Statistica oficială ne prezintă numărul de 10.000 de turişti care ne vizitează zona într-un an de zile. Un număr infim pentru economia judeţului şi a oraşului.
Problemele sunt multiple şi fiecare poate identifica măcar una cu care ne confruntăm. Însă marea problemă a turismului nostru o reprezintă lipsa unei atracţii turistice adevărate, de amploare. Avem unele obiective turistice secundare, locale însă ne lipseşte o atracţie majoră, principală, care să ne pună pe harta turistică mondială şi în jurul căreia să construim o adevărată economie.
Care poate fi aceasta? În general, pentru străini maxima curiozitate o reprezintă miticul conte Dracula din Transilvania. Alte localităţi au fost mai deştepte decât noi, zona Bran şi Sighişoara înfloresc turistic mizând pe această poveste faimoasă desprinsă din romanul lui Bram Stoker şi din filmele americane cu vampiri. Alte localităţi precum Viscri, Malâncrav, Valea Zălanului cu ajutorul Prinţului Charles au făcut din conservarea patrimoniului lor o atracţie turistică internaţională. Satul Viscri primeşte de două ori mai mulţi turişti decât întregul nostru judeţ. Bucovina seduce prin mânăstirile în stil moldovenesc, patrimoniu UNESCO. Sibiul s-a concentrat pe cultură şi teatru în special devenind capitală culturală europeană. Clujul s-a axat pe festivalurile de muzică contemporană pentru tineri şi exemplele ar putea continua.
Noi bistriţenii ce facem? Fiecare în ograda noastră visează… E nevoie să renunţăm la orgolii şi dezinteres pentru ca societatea civilă să organizeze măcar o dezbatere publică pe tema găsirii unei singure, unice, originale, incitante atracţii turistice care să fie marca, brandul nostru şi care să aducă vizitatori la noi. Această dezbatere ar trebui să strângă la aceeaşi masă a discuţiilor: profesori şi studenţi care activează în domeniu; autorităţi judeţene; primari şi reprezentanţi locali; presă; patroni care au afaceri în turism şi toţi cei interesaţi. Numai dacă ne punem cu toţii împreună fără a ne crede superiori şi ne străduim să găsim o adevărată atracţie turistică putem da sens în toată puterea cuvântului muncii, studiului şi investiţiilor făcute până acum. În caz contrar, toată energia şi banii noştri au fost aruncaţi aproape în zadar…”
Prof. Florin I. Bojor
comentam si scriem articole….doar in alt ordine!
Sa invatam de la altii. Într-un interval de 5 ani, Alba Iulia şi-a dublat atât numărul de turişti cât şi cel de înnoptări, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Creşterea a fost organică şi constantă, din ce în ce mai mulţi turişti trecând pragul centrului istoric al oraşului după punerea în valoare a acestuia.
Procesul de schimbare a început în anul 2009, moment la care au fost aprobate primele proiecte europene ale municipalităţii. Până în prezent, totalul acestora a depăşit 150 milioane de euro, scrie dailybusiness.ro Proiectele au avut în vedere modernizarea zonei centrale a oraşului, restaurarea spaţiului public aferent celei mai mari şi celei mai bine păstrate cetăţi de tip Vauban din Europa Centrală şi de Sud – Est, amenajarea zonei de agreement Mamut – Parcul Dendrologic şi construirea celei mai frumoase şi pitoreşti piste de biciclete din România, denumită de pasionaţii acestui sport „Transalpina de Mamut„ şi amenajarea tuturor cailor de acces în oraş. Efectul acestor investitii a fost spectaculos.
Dacă în 2009 Alba Iulia atrăgea puţin peste 18.000 de turişti şi 40.000 de înnoptări, în 2013 oraşul s-a apropiat de pragul de 40.000 de turişti şi aproape 82.000 de înnoptări. Durata medie de şedere este de 2 zile, oraşul fiind o destinaţie de city break, din ce în ce mai căutată în România. Au fost create si o serie de evenimente printre care schimbarea zilnica a garzii in cetate, ceea ce a atras in plus un număr foarte mare de turişti vizitează oraşul pentru o zi sau pentru câteva ore. Spre deosebire de Alba, la Bistrita au fost blocate unele proiecte de dezvoltare turistica precum, „P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill)”
O sa vina turisti sa vada peisajul cu cioatele care au ramas de la padurile judetului, dulapurile cu studii de fezabilitate pentru Wonderland si cea mai ramas din PUZ Padurea Codrisor sau poate o sa stea sa mediteze la struti, oua, mere si prostie….:) Si exemplele pot continua la nivel de judet si sunt derulate in ultimii 25 ani. Cum se pot cheltuii multi bani fara sa se faca mai nimic sau chiar nimic sau cum se poate vorbi mult fara a transmite nici un mesaj.
A trecut perioada examenului de titularizare, a-nviat si personajul in cauza 🙂 Oare nu si-a gasit, inca, o parohie?
De la cap se impute pestele. In materie de organizare de evenimente, conducerea actualei administraţii a oraşului da dovada de prostie, lipsa de viziune si de idei. Un exemplu este legat de Zilele Bistritei care in ultimul timp se schimba ca data de desfasurare de la un an la altul dupa cum vrea muschii lui Cretu. Evident asa nu se poate crea un eveniment statornic care sa devina o traditie. Dupa ce in urma cu cativa ani a mutat si locul de desfasurare a zilelor Bistritei din centrul orasului (cum este in toate orasele care se respecta), in targul de vite de la Viisoara, anul acesta in capul primarului s-a produs o mare confuzie. El confunda „Zilele orasului” cu „Bulgiul anual”, desi cele doua evenimente ar putea fi organizate separat. Una-i una, alta-i alta. Pe de alta parte, BULGIUL ANUAL are legatura si cu istoria orasului Bistrita, prin faptul ca in 1353 Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile sau „Bulgiul” si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. In felul acesta, Zilele Bistritei ar putea incepe in fiecare an pe 15 august, prefatand deschiderea Bulgiului anual, care ar merita sa fie reluat, deoarece un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras ca Bistrita care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Mai trebuie stiut ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej, incepand cu balul de Sfanta Marie. Daca s-ar relua aceasta traditie, targul de vara s-ar putea organiza in locatia Oborului de la Viisoara (Complexul Heidenfeld), iar acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.Pe de alta parte Bulgiul ar putea fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o cerere mai consistenta pe timpul celor 15 zile. Fara indoiala si cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.