La Senat a fost depusă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Printre inițiatori, senatorul PSD Ioan Deneș.
În expunerea de motive se arată:
”De mai multi ani și până în prezent, piața bunurilor de larg consum din România, dominată covârşitor de marile rețele care alcătuiesc comerțul modern, este grav afectată de distorsiuni permanente ale liberei concurențe.
Conform prevederilor legislative europene de concurență și explicațiilor aferente ale Comisiei Europene, „libera concurență este elementul-cheie al unei economii de piață deschise și oferă consumatorilor produse și servicii de cât mai bună calitate la prețuri cât mai competitive”.
Ori, pe piața din Romania cei mai mulți producători autohtoni de bunuri de larg consum sunt refuzați total sau parțial de marile lanțuri de magazine, fără nicio evaluare a calității, a prețului sau a capacității de producție.
În mod special, în comerțul modern din România sunt drastic restricționate listarea şi comercializarea alimentelor cu cea mai buna calitate și cu cele mai competitive prețuri fabricate doar din ingrediente naturale, produse pe piața internă. Limitarea prezenței în magazine şi implicit, limitarea comercializării celor mai bune produse autohtone, fără niciun argument comercial, a devenit cea mai comună practică comercială neloială în rândul marilor retaileri care activează pe piața din Romania.
O altă practică interzisă de legislația europeană de concurență, dar la fel de comună marilor comercianţi din Romania, este aplicarea de adaosuri comerciale diferite la produse din aceeași categorie, adică “aplicarea de condiții comerciale diferite la prestații echivalente”. Astfel manipulează discreționar volumele de vânzări, favorizând vânzarea produselor cu adaosuri comerciale mai mici și sabotează vânzarea produselor carora le aplică adaosuri comerciale mai mari.
Atât limitarea prezenței în magazine a celor mai bune produse, cât şi manipularea prețurilor lor de raft prin dimensiunea adaosului comercial, reprezintă tactici incorecte, ilegale, care, contrar prevederilor europene, pulverizează atât libera concurență între producători, cât şi ideea de respectare a intereselor consumatorilor.
O altă practică frecventă, comună marilor rețele de comerț, este listarea temporară a produselor autohtone pentru care nu există motive de refuz, dar listarea este urmată de o prezenţă foarte redusă, greu vizibilă la raft sau chiar de lipsa totala din raft, urmată apoi de o simplă notificare prin care retailerul îi anunță producatorului delistarea produselor sale, fără nicio altă explicație.
Aceste practici profund incorecte, aplicate pe partea cea mai importantă din piața de bunuri şi servicii din România, au consecințe economice și sociale devastatoare: falimentarea celor mai valoroase fabrici autohtone, care furnizează produse de bună calitate, scăderea gradului de procesare și de utilizare a produselor agricole obținute în fermele româneşti, sărăcirea populaţiei, odată cu distrugerea locurilor de muncă din fabrici , creşterea deficitului balanței comerciale prin favorizarea anticoncurențială a importurilor de slabă calitate etc.
De asemenea, refuzul sau limitarea comercializării alimentelor curate, fabricate fără aditivi, reprezintă un veritabil atentat la sănătatea populaţiei, prin încălcarea dreptului consumatorilor de a avea acces şi la astfel de produse. Este ştiut că aditivii alimentari sunt substante cu potential mai mic sau mai mare de afectare a sănătății, în timp ce produsele alimentare „clean label” reprezintă un reper indubitabil de calitate în toate piețele europene. Un exemplu clar îl avem în milioanele de produse alimentare retrase în ultimii ani de pe rafturile magazinelor, considerate periculoase de către Autoritatea Europeana pentru Siguranţa Alimentelor din cauza aditivilor trataţi cu oxid de etilenă. În topul retragerilor se află înghețata şi dulciurile care sunt consumate în special de copii.
Mai trebuie precizat că pe fondul acestei situații, numărul de noi cazuri de cancer crește continuu în România, astfel că în anul 2023 a fost cu 21% mai mare comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
În ciuda tuturor practicilor menționate mai sus, precum şi a consecințelor evidente, Consiliul Concurenței refuză cu obstinație să stopeze eliminarea celor mai competitive produse autohtone prin comportamente anticoncurențiale, pretinzând că „nu are indicii” sau „nu are bază legală să intervină”.
De aceea este imperios necesară corectarea şi completarea legislației naționale de concurență cu prevederi clare, care să nu mai lase loc de interpretări și care, în linie cu prevederile europene, să asigure respectarea dreptului fiecarui producător român de a concura liber pe piață, în baza calității și a prețului produselor/serviciilor sale, precum și respectarea dreptului fiecărui consumator român de a avea acces neîngrădit la orice produs sau serviciu disponibil, pe care doreşte să-l achiziționeze.
Prin prezenta inițiativă legislativă se urmăreşte completarea şi modificarea actualului cadru legal, astfel încât prevederile să fie clare, corecte şi uşor de aplicat.
A fost necesară introducerea unor definiții care nu mai existau în legislație și anume: Întreprindere, Consumator, Participanți la Piață, definiții care au existat în vechea legislație. Interzicerea permanentă a practicilor de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe, săvârşite de întreprinderi față de alte întreprinderi şi nu doar în cazul perioadelor de stare de mobilizare şi stare de război, stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite prin acte normative. Pe lângă înțelegerile exprese s-au înmulţit înţelegerile tacite între întreprinderi, de aceea este nevoie de reintroducerea în lege a noțiunii de înțelegeri tacite, prevedere care în vechea legislație a existat.
De asemenea, este totalmente anticoncurențial să existe înțelegeri exprese sau tacite între întreprinderi care împiedică sau limitează accesul pe piața românească sau pe o parte a acesteia, pentru produsele sau serviciile cu calitate mai bună și prețuri mai mici decât ale altor produse sau servicii similare disponibile pe acelaşi segment de piață. Mai mult decat atat, aceste înțelegeri privind restricționarea sau limitarea accesului pe piață al produselor/serviciilor cu prețuri mai mici decât prețurile produselor/serviciilor deja disponibile pe același segment de piață, reprezintă și principalul mecanism de escaladare artificială a nivelului general al preturilor.
Prin introducerea definiției aditivilor alimentari şi prin interzicerea refuzurilor sau limitarii privind listarea şi comercializarea produselor alimentare fabricate fără aditivi alimentari, va creşte numărul produselor alimentare curate şi sănătoase care se vor găsi la raft, va creste gradul de prelucrare a produselor agricole autohtone în produse finite, consumatorii vor beneficia de mai multe produse sănătoase, fără E-uri, iar o paletă largă de astfel de produse va duce la creşterea calității vieții şi a sănătății cetățenilor din România”.
Adaugă comentariu