Proiectul PER de ieșire a municipiului din ADI Deșeuri, pe agenda CL. Primăria: Consecințe în lanț

Proiectul de hotărâre inițiat de consilierii locali PER Teodor Mârza și Mircea Archiudean de ieșire a municipiului din ADI Deșeuri, implicit renunțarea la contractele de delegare excutate de asociație în numele și favoarea municipiului, va fi dezbătut de aleși în ultima ședință din 2016 a Consiliului Local Bistrița, de joi 22 decembrie.

În raportul executivului Primăriei Bistrița, se arată că ieșirea din ADI Deșeuri poate genera o serie de consecințe în lanț în ceea ce privește serviciul de salubrizare prin proiectul cu bani europeni de gestionare a deșeurilor în sistem integrat și că municipalitatea a fost notificată de Instituția Prefectului cu privire la necesitatea conștientizării riscurilor aferente și asumarea consecințelor inclusiv pe plan național în cazul retragerii din ADI. În cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale, împotriva României vor fi lansate proceduri de infringement, penalitățile putând ajunge la miliarde de euro. Concluzia Direcției Juridice este că nu poate emite raport favorabil

În expunerea de motive, cei doi consilieri municipali PER spun:

Ce spun Teodor Mârza și Mircea Archiudean în expunerea de motive:

”Proiectul de hotărâre propus se impune ca singura concluzie logică a crizei prelungite cu care se confruntă municipiul Bistriţa în privinţa colectării şi transportului deşeurilor. Am semnalat în repetate rânduri că sistemul de gestionare integrat organizat la nivelul judeţului nu răspunde în mod adecvat necesităţilor oraşului şi nu se ridică la nivelul aşteptărilor cetăţenilor Bistriţei. Iată că este acum o evidenţă pentru toţi locuitorii oraşului că ceea ce se dorea a fi un proiect european model la nivelul ţării a eșuat în mod lamentabil.

Infrastructura creată la nivelul municipiului – celebrele containere semîngropate – nu este folosită. După ce au stat toată vara pline cu gunoi menajer, un pericol evident pentru sănătatea publică, sunt acum înconjurate de alte containere fiind în mod evident abandonate. Colectarea selectivă a deşeurilor nu se mai face deloc. Depozitul temporar de deşeuri menajere din Zăvoaie nu este integral transportat la Tărpiu şi ecologizat nici astăzi la mai bine de șase ani de la închiderea vechiului depozit. O situaţie care încalcă grav legislaţia de mediu. Practic toate angajamentele autorităţilor publice în privinţa gestionării deşeurilor au fost încălcate.

Judeţul este din data de 19.08.2016 într-o situaţie de urgenţă declaratî de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, situaţie generată de încetarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de către operatorul de salubrizare. S-a ajuns în situaţia hilară ca după ce autorităţile judeţului s-au lăudat cu primul proiect de gestionare integrată a deşeurilor implementat la nivelul ţării să fim şi primii care declară situaţia de urgenăţ urmare a incapacităţii colectării şi transportului deşeurilor. Iată că am reuşit, ca urmare a incapacităţii autorităţilor publice de a gestiona un serviciu public elementar să redefinim situaţiile de urgenţă. La nivelul Bistriţei nu ne confruntăm cu urgenţe cauzate de fenomene naturale (cutremure, inundaţii, incendii) ci cu gunoiul menajer care în mod neprevăzut s-a abătut asupra oraşului şi riscă să îl transforme într-un loc insalubru, focar de dăunători şi pericol pentru sănătatea publică.

Dar, situaţia nu e nouă. Aşa cum arătam s-a pornit greşit încă de la bun început. Haosul şi improvizaţia se pot constata din analiza tuturor documentelor în baza cţrora s-a ajuns în situaţia actuală. Proiectul de gestionare integrată a fost unul prost care propunea de la bun început soluţii tehnice depăşite. Studiile iniţiale (de amplasament, geologice, cu privire la numărul de utilizatori volumul deşeurilor, etc.) au fost în mod repetat contrazise de realitate ridicându-se mari semne de întrebare asupra modului în care au fost întocmite şi recepţionate. Implementarea proiectului a fost foarte proastă, întârzierile şi necorelarea activităţilor conducând la apariţia de noi probleme. Arhitectura instituţională propusă şi modul de gestionare a întregului sistem nu are nimic de a face cu realitatea şi e departe de a asigura funcţionarea sistemului. Dacă nu se poate asigura nici măcar funcţionarea, cum să mai vorbim de eficienţă?

Improvizaţia sub care a stat de la bun început asigurarea funcționării sistemului este evidentă înca din titlul pe care şi l-a luat asociaţia. În condiţiile în care în judeţul Bistriţa-Năsăud este un singur municipiu, municipiul Bistriţa, s-a înfiinţat o Asociaţie pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud. În loc ca de gestionarea deşeurilor municipale să se ocupe autorităţile municipiului Bistriăa, s-a infiinţat o Asociaţie pentru ca toate comunele din judeţ să se implice în gestionarea deşeurilor municipale. E posibil ca denumirea pe care şi-a luat-o asociaţia să fie urmare a unei greşeli de formulare. Cu atat mai ridicol şi mai evident că cei care au propus de la bun început tot sistemul au lucrat prost şi şi-au bătut joc de cetăţeni.

Prin Hotărârea 47 din 2008 prin care Consiliul Local al Municipiului Bistriţa hotăra asocierea municipiului Bistriţa în cadrul ADI „Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud” era adoptat şi Contractul de asociere între judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa, oraşele şi comunele din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru realizarea Proiectului „Management integrat al deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în forma prevăzută ca şi Anexa nr.3 a proiectului de hotărâre. Conform contractului de asociere procentul de participare al muncipiului Bistriţa la acoperirea costurilor şi la luarea deciziilor era de 25,87%. Prin aceeasi hotărâre s-a adoptat şi Statutul Asociaţiei în baza căruia conform Art. 21. – Fiecare membru, prin reprezentanţii săi, are drept de vot egal în cadrul deliberărilor Adunării Generale.

În aceste condiţii, dubioase din punct de vedere juridic, s-a ajuns ca Bistriţa să participe cu un procent de peste 25% la acoperirea costurilor proiectului însă în privinţa luării deciziilor ponderea votului municipiului este de doar 1,5%. Nu este de mirare deci că tariful de salubrizare, transformat între timp în taxa a crescut de trei ori într-un interval de mai puţin de un an ajungând de la mai puţin de cinci lei la aproape 12 lei/persoană/lună. Nu este normal ca membri din tot judeţul ai ADI Deşeuri să decidă tarifele la Bistriţa, tarife care sunt deja mult mai mari decât în alte localităţi şi mai mult decât atât, în mod nejustificat şi în dispreţul cetăţenilor oraşului să impună tarife diferenţiate în defavoarea cetăţenilor din municipiu.

Criza în care se află gestionarea deşeurilor la nivelul judeîului este una cronică din care nu se întrevede nicio ieşire. Ultimele evoluţii vin să sublinieze faptul că ADI Deşeuri este incompetentă şi cu totul depăşită de situaţie. Astfel procedura de atribuire a contractului de salubrizare actualului operator a fost declarată ilegală de către CNSC şi a fost contestată deja de două companii urmând foarte probabil procese lungi şi costisitoare. Deja au fost angajate sume importante pentru plata unor case de avocatură. Directorul ADI Deşeuri a fost schimbat într-un mod îndoielnic şi netransparent. Procedura pentru selecţia unui nou operator nu a fost nici măcar demarată prin publicarea anunţului de participare în sistemul electronic de licitaţii publice. O nouă criză majoră se conturează deja.

Şi anterior deciziei firmei Vitalia de a rezilia unilateral contractul de colectare şi transport al deşeurilor din judeţ colectarea selectivă era doar un slogan, realitatea fiind că mai putin de 10% din deşeuri erau selectate. Regresul evident faţă de situaţia anterioară cand cetăţenii selectau deşeurile refolosibile în containere separate (hartie, PET, sticla) a dus la umplerea prematură a depozitului de la Tărpiu. Până în prezent nu s-au luat nici un fel de măsuri în vederea construirii unei noi gropi de gunoi. Nu sunt cunoscute nici amplasamentul nici sursa de finanţare. Probabil că doar în momentul în care gunoaiele vor sta neridicate pe străzile oraşului ADI va propune oraşului să acopere costurile în timp ce alţii vor decide în continuare în privinţa tarifelor şi a modului în care este gestionată asociaţia.

Aşa cum am mai arătat, problema de fond cu care ne confruntăm este aceea că municipiul nu are nicio autoritate în faţa prestatorului de servicii şi în consecinţă nu are nicio posibilitate reală de a impune un anumit nivel calitativ serviciului sau de a negocia tarifele. Cuvântul primarului Bistriţei în ADI Deşeuri este diluat până la dispariţie într-un for de decizie cu mai mult de 60 membri care nu sunt interesaţi de problemele prestării serviciului de salubritate în municipiu. În consecinţă, nimeni nu va pune presiune pe furnizorul de servicii pentru a-şi îmbunătăţi prestaţia în Bistriţa, pentru a-şi reduce tarifele sau pentru a colecta selectiv. Ieşirea din respectiva asociaţie este posibilă şi necesară, municipalitatea trebuind să facă toate demersurile în acest sens. Trebuie să repunem lucrurile în ordinea lor firească.

Având în vedere experienţa ultimilor trei ani în materie de gestionare a deşeurilor la nivelul municipiului, concluzia care se impune este aceea că municipiul Bistriţa trebuie să iasă imediat din ADI Deşeuri pentru a putea ulterior să întreprindă măsurile necesare în vederea unei bune gestionări a problematicii deşeurilor la nivelul municipiului Bistriţa.

Iesirea din Asociaţie este posibilă şi este reglementată de “Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Anexa Nr. 2 la Hotărârea nr. 47/27 MARTIE 2008 a Consiliului local al municipiului Bistriţa după cum urmează:

”Art. 12 –(1) Calitatea de asociat încetează în cazul retragerii sau excluderii de către Asociaţie, în acord cu articolul 12.

(2) Retragerea din Asociaţie poate surveni în cazul în care un anume Asociat se retrage din proiect sau din parteneriat şi renunţă unilateral la contractele de delegare ce erau executate de către Asociaţie în numele şi favoarea acelui asociat.

(3) Dacă unul dintre asociaţi doreşte să se retragă din asociaţie, trebuie să anunţe Preşedintele Asociaţiei. Preşedintele Asociaţiei va convoca Adunarea Generală a Asociaţilor în maxim 30 de zile de la data primirii înştiinţării de retragere de la respectivul asociat. Adunarea Generală trebuie să analizeze consecinţele retragerii şi să propună părţii implicate, amendamentele ce trebuie făcute cu privire la contractul de delegaţie (în special cu privire la investiţii), în acord cu respectivul contract şi va decide ce modificări vor avea loc în Statut şi în Actul de Constituire al Asociaţiei.”

La ieşirea din Asociaţie se va invoca Forţa majoră prevazută în Art. 44. din „Contractul de asociere pentru judeţul Bistriţa-Năsăud”, Anexa nr. 3 la Hotărârea nr. 47/27 Martie 2008 a Consiliului local al municpiului Bistriţa. Astfel : „Forţa majoră, definită ca orice eveniment imprevizibil, insurmontabil, care nu poate fi controlat de Părţi şi în special războaiele civile sau catastrofele naturale, înlătură răspunderea Părţilor care o invocă.”

Având în vedere declararea stării de urgenţă prin Hotărârea nr. 7 din 19.08.2016 a CJSU Bistriţa-Năsăud prin care se constată o situaţie potenţiala de risc biologic considerăm că sunt întrunite condiţiile pentru a invoca forţa majoră şi a justifica o dată în plus ieşirea dintr-o asociere care în mod evident nu mai este în măsură să asigure atingerea scopului in vederea căruia a fost constituită.

Urmare a activităţii cu totul necorespunzătoare a ADI Deşeuri plătim mai mult, pentru servicii mai proaste cu perspectiva plăţii unor despăgubiri uriaşe şi a blocării previzibile a sistemului în viitor. Orice control ar veni din partea Comisiei Europene ar constata evidenţa că cei peste 35 de milioane de euro primiţi pentru implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor au fost aruncaţi pe apa sâmbetei. Infrastructura creată nu este folosită – vezi containerele semi-îngropate, staţiile de transfer nu funcţionează, depozitele urbane n-au fost neutralizate şi ecologizate, staţia de sortare nu funcţionează pentru ca nu se colectează selectiv şi groapa de gunoi de la Tărpiu este pe trei sferturi plină şi poluează accidental şi nimeni nu ştie ce se va întampla în viitor. Proiectul este o neregularitate şi județul este deja în situaţia de a trebui să dea înapoi banii primiţi.

Gestionarea deşeurilor are o importanţă strategică şi trebuie tratată ca atare. De aceea, nu ne putem permite să lăsăm, din conformism şi din comoditate la îndemâna oricui (sau a tuturor) controlul gestionării acestor deşeuri. Nu este normal să aşteptăm, fără ca să luăm nicio măsură ca situaţia colectării şi transportului deşeurilor să se degradeze în continuare până când ne vom confrunta cu o nouă criză acută sau până când vom constata că depozitul judeţean e plin.

Municipiul trebuie să-si recâştige controlul asupra gestionării în plan local a serviciului de colectare şi transportul deşeurilor la groapa de gunoi de la Tărpiu sau în alta locaţie. Municipiul are puterea şi competenţa pentru a asigura buna furnizare a serviciului şi trebuie să asigure cetăţenilor municipiului Bistriţa siguranţa furnizării serviciului de salubritate în condiţii de siguranţă, predictibilitate, calitate şi la un nivel rezonabil al costurilor”.