Protocol pentru predarea religiei ortodoxe: reguli stricte pentru şcoli, preoţi în inspecţiile de la clasă

Avizul instituţiilor religioase pentru angajarea profesorilor de religie nu reprezintă un amestec al Bisericii în sistemul de educaţie, ci respectă un anumit specific al acestui tip de învăţământ, precum în cazul şcolilor militare sau medicale, afirmă ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Protocolul stipulează că unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia legală de a asigura respectarea convingerilor, a valorilor şi a simbolurilor religioase, se arată într-un comunicat al Ministerul Educaţiei.

Programele şcolare pentru disciplina religie – cultul ortodox sunt elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Patriarhia Română şi cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi sunt aprobate potrivit legii. Manualele de religie – cultul ortodox sunt avizate de Patriarhia Română şi se aprobă conform legii.

În vederea perfecţionării actului educaţional şi pentru o implementare eficientă a cooperării în domeniul învăţământului religios şi teologic ortodox preuniversitar, Protocolul stabileşte că Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare şi Patriarhia Română/centrele eparhiale îşi vor comunica reciproc, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, rapoarte de evaluare proprie asupra aspectelor reglementate de prezentul protocol, cu propuneri de îmbunătăţire a învăţământului religios şi teologic ortodox preuniversitar.

Reprezentanţii Patriarhiei Române/ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie şcolară.

Un alt aspect reglementat de prezentul acord îl reprezintă încadrarea personalului didactic pe catedre de religie – cultul ortodox în unităţi de învăţământ preuniversitar. Astfel, încadrarea se face cu avizul scris al chiriarhului (binecuvântare), iar retragerea motivată a acestui aviz duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare.

Facultăţile de teologie ortodoxă şi departamentele de teologie ortodoxă (din cadrul altor facultăţi cu domenii înrudite) se înfiinţează, se restructurează în alte forme de învăţământ superior, îşi restrâng activitatea sau intră în lichidare potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste modificări se fac la solicitarea chiriarhului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Senatul universităţii, cu respectarea autonomiei universitare.

Necesarul de şcolarizare pentru anul I, specializarea Teologie Pastorală, este stabilit anual de către Patriarhia Română şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale. Necesarul de şcolarizare pentru celelalte specializări este stabilit, de comun acord, de Patriarhia Română şi instituţiile de învăţământ superior, în limita cifrei de şcolarizare aprobată de Guvern.

Înscrierea la facultăţile de teologie ortodoxă se face pe baza avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului. Admiterea în aceste facultăţi şi durata studiilor vor respecta reglementările din învăţământul superior de stat, cu păstrarea specificului bisericesc, care presupune ca durata specializării Teologie Pastorală, pentru studii universitare de licenţă, să fie de patru ani.

Retragerea avizului se aplică studenţilor care se fac vinovaţi de abateri grave de la morala şi doctrina cultului, după consultarea consiliului facultăţii de teologie. În aceste situaţii, exmatricularea studenţilor va fi pusă în aplicare de către conducerea universităţilor. Ocuparea unui post didactic în cadrul unei facultăţi sau departament de teologie ortodoxă se face cu avizul scris al chiriarhului.

Protocolul stabileşte cadrul cooperării dintre Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte în ceea ce priveşte învăţământul religios public (cultul ortodox), învăţământul teologic preuniversitar şi universitar cu scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional prin asumarea coresponsabilităţii şi competenţelor specifice fiecărei instituţii semnatare, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, postat pe basilica.ro.

Cele trei instituţii consideră că este necesară completarea şi actualizarea protocoalelor similare în vigoare prin includerea experienţei dobândite şi a noilor prevederi legale pentru creşterea calităţii procesului educaţional de formare a personalului necesar Bisericii Ortodoxe Române în diferite domenii de activitate (pastoral-liturgic, educaţie, asistenţă socială etc.).

Documentul a fost semnat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Mihnea Costoiu şi Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opsachi.

Sursa citată mai precizează că protocolul are la bază principiul autonomiei cultelor religioase prevăzut prin Constituţia României, Legea privind libertatea de conştiinţă şi libertatea religioasă şi Statutul pentru funcţionarea şi Organizarea Bisericii Ortodoxe Române şi principiul autonomiei universitare stipulat prin Legea Educţiei Naţionale.

Preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR), Toma Pătraşcu, a declarat pentru adevarul.ro că protocolul semnat este o discriminare flagrantă faţă de celalte culte religioase şi se întreabă de ce statul român acordă asemenea drepturi Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

„Solicităm Ministerului Educaţiei să facă public, de urgenţă, conţinutul protocolului încheiat cu Biserica Ortodoxă Română şi ne exprimăm extrema preocupare privind maniera în care BOR primeşte noi drepturi de imixtiune în activitatea şcolilor publice. Este important de precizat că şi până acum, manualele de Religie primeau avizul Bisericii lucru ce nu a împiedicat publicare unor manuale cu conţinut violent, abuziv şi discriminatoriu la adresa ateilor şi a celorlalte culte. Nu înţelegem cecul în alb dat Bisericii Ortodoxe Române, cu atât mai mult cât şi acum, o bună parte a inspectorilor de Religie sunt preoţi direct subordonaţi BOR. Care este rostul unui astfel de protocol, care este rostul garantării unui acces nestingherit al reprezentanţilor BOR în şcoli? De ce în şcolile publice, autoritatea statului este subordonată autorităţii bisericeşti? De ce statul îngenungchiază în faţa Bisericii”, întreabă Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.

În ceea ce priveşte statutul profesorilor de Religie, Pătraşcu mai întreabă cum acceptă statul român ca un angajat al său să fie la bunul plac al Bisericii. „De asemenea, cum acceptă Ministerul Educaţiei ca un student dintr-o facultate finanţată de stat să aibă cariera la cheremul Bisericii: Trăim într-un stat laic sau ne-am întors în Evul Mediu?”, spune el referindu-se la faptul că un student poate fi exmatriculat dacă se abate grav de la morala cultului.

„Încheierea unui astfel de acord bilateral cu doar unul dintre cele 18 culte recunoscute reprezintă o discriminare flagrantă. Îndoctrinarea religioasă în şcoli trebuie să înceteze”, a mai spus preşedintele ASUR.

Sursa: yahoo news