Cultură

Francisc Mraz s-a reîntors la Bistriţa să caute „profunzimi fotografice”

Regizorul Francisc Mraz, coordonatorul şcolii de poetică fotografică care îi poartă numele, a revenit la Bistriţa împreună cu fotografii cu care colaborează. Vor sta zece zile şi vor face, ca de obicei, mii de fotografii. Ne vor arăta ceea ce nu putem vedea decât cu ochii sufletului.

Puţină lume ştie că regizorul Francisc Mraz a făcut parte din echipa care a reuşit să convingă membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) să acorde pe loc licenţă de emisie TV Bistriţa. A susţinut proiectul alături de Gavril Ţărmure şi de Marcel Lupşe, doi oameni de cultură importanţi ai judeţului nostru. An de an, la invitaţia lui Gavril Ţărmure şi a Societăţii de Concerte Bistriţa, domnia sa revine pe meleagurile noastre pentru ca apoi să ne arate cum ne-au văzut fotografii profesionişti.

Bine aţi revenit domnule Mraz. Iată că tabăra de fotografie a ajuns la ediţia a 11-a. Ce aşteptaţi de la ea?

O tabără, când ajunge la a noua, a zecea, a 11-a ediţie, aproape că nu mai poate fi oprită decât printr-un accident. E posibil ca angrenaje mai importante să dispară din viaţă şi atunci se opreşte. Mi-ar plăcea tare mult acum, şi poate că e visul meu cel mai avansat, să nu depindă de mine continuitatea taberei. Mi-ar plăcea să găsăsc pilonii de vârstă medie care să o ducă mai departe fiindcă, odată şi odată plecăm din lumea aceasta, şi tare mi-ar plăcea ca acest suflu pe care l-am vrut atât de tare proaspăt, viu, profund şi elastic, dar riguros în acelaşi timp (şi în bună măsură am sentimentul că mi-a reuşit acest lucru), aş vrea să nu moară.

Cum procedaţi practic într-o tabără de fotografie poetică?

Nu mai este un nivel în care cineva anume să impună o conduită a taberei. Este un nivel, deja al participanţilor atât de înalt, cu personalităţi atât de bine creionate încât lăsatul frâului liber e cel mai productiv. Când vine cineva aici, vine cu acea superbă disciplină internă în care dorinţa unică şi maximă este să facem fotografii foarte bune încărcate evident de atmosfera aceasta blândă, veselă, dar în acelaşi timp serioasă, dar această seriozitate nu are nicio secundă aspectul grotesc al dirijării. Totul decurge normal şi, tocmai de aceea, cred eu, până acum am reuşit să avem profunzimi fotografice.

Aţi spus că fotografia poetică nu trebuie înţeleasă, ci simţită.

Arta nu e făcută pentru un strict consum cerebral, nu este o problemă cerebrală pusă la care trebuie să răspunzi cerebral, să înţelegi, să aplici instrumentar specific cerebralului şi prin asta să constaţi, la sfârşit, că ai înţeles. În momentul în care se derulează acest proces, cu siguranţă că am ocolit arta. Arta e un fenomen strict spiritual, sufletesc, intuitiv. Este atât de complex încât este greu de definit. Tocmai de aceea, definiţiile artei sunt mai degrabă proprii, ale fiecăruia. Eu mi-am definit arta şi lucrez foarte bine cu propria mea definiţie, dar nu îi pot obliga pe alţii să lucreze ce definiţia mea care este foarte clară: să bucur pe cineva desigur nu la un nivel de fasole, cârnaţi şi fluierături pe stadion, ci la un nivel de Bach dacă se poate sau Dostoievski. Acum, recitesc a treia oară „Demonii” şi nu pot ieşi din permanenta uimire în care mă împinge Dostoievki şi jucăuşenie. Una din cele mai sumbre cărţi e cea mai jucăuşă totodată, plină de umor, de surprindere. Asta vreau şi în fotografie.

Reveniţi la Bistriţa de fiecare dată. Pare a fi un reper pe harta dumneavoastră spirituală.  

Venim aici datorită lui Gavril Ţărmure. El este cel care mă cheamă aici. Nu există judeţ în România în care să nu fie o minunăţie şi să nu poţi organiza o tabără, dar nu este omul care să-mi deschidă mie aceste minunăţii. Aici s-a întâmplat ca judeţul să fie minunat ca toate celelalte, dar s-a găsit acest Gavril Ţărmure care a făcut posibil să intrăm în cele mai splendide interiorităţi ale spiritului bistriţean.

A XI-a ediţie a Taberei Internaţionale de Fotografie, ce face parte din Programul Şcoala de la Bistriţa iniţiat de Societatea de Concerte, a început vineri cu un vernisaj la Sinagoga Bistriţa unde sunt expuse fotografii realizate în seriile anterioare .

La ediţia din acest an participă Amer Kapetanovic şi Imrana Kapetanovic  din Bosnia-Herţegovina, Ivan Blazev din Macedonia, Louis Rocha şi Tania Araujo din Portugalia, Natalia Sitcai din Kuweit, Alexandru Marinescu, Andrei Contiu, Alexandru Jugaru, Andreea Machidon, Cătălin Enache, Claudia Asanachescu, Cosmin Savu, Cristian Bassa, Cristina Irian, Dani Gherca, Francisc Mraz, Gyuri Ilinca, Iustinian Scarlatescu, Marius Encher, Mihai Marian, Oana Livadariu, Radu Angheloiu, Raul Tanislav, Tudor Stănică, toţi din România.

Fotografii vor lucra până în 29 august la Tihuţa şi Bistriţa. Ei sunt însoţiţi de o echipă de filmare formată din Andrei Marcu, Dana Marcu şi Alexandra Călinescu.

Tabăra de internaţională de fotografie are loc în cadrul Programului „Şcoala de la Bistriţa” finanţat de Primăria Bistriţa prin programul finanţărilor nerambursabile.

Cristiana Sabău

    

1 comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.