Alegem primarii, consilierii locali și consilierii județeni. Secțiile de votare, deschise până la ora 21.00

Votul pentru alegerea primarilor, consilierilor judeţeni şi locali, într-un singur tur de scrutin, a început duminică 5 iunie, la ora 7.00, și se încheie la ora 21.00.

Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc în data de 5 iunie vârsta de 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul să îşi aleagă duminică într-un singur tur primarii şi consilierii locali şi judeţeni.

Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea acestui drept, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).

Pentru a afla secţia la care aţi fost arondat şi adresa acesteia accesaţi https://registrulelectoral.ro/ şi introduceţi datele personale.

La vot trebuie să vă prezentaţi având la dumneavoastră cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem, care va semnala dacă alegătorul: a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; şi-a pierdut drepturile electorale; este arondat la altă secţie de votare; este omis din lista electorală permanentă şi a formulat o solicitare de a fi înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; a mai votat la acelaşi scrutin.

Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, alegătorii prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot.

După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Fiecare alegător va primi trei buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local şi unul pentru consiliul judeţean..Buletinul de vot este format din mai multe file, numerotate şi capsate. Pe paginile interioare ale buletinului de vot sunt imprimate patrulatere care cuprind toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, iar pe ultima pagină este aplicată ştampila de control a secţiei de votare.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul persoanelor care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Votarea se desfăşoară duminică între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secţiei de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.

Ce este interzis să facem în ziua alegerilor locale şi ce riscă cei care încalcă legea

Alegătorii care se prezintă duminică la vot sunt avertizaţi de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) că anumite fapte sunt considerate contravenţii sau chiar infracţiuni şi sunt total interzise pe parcursul zilei, riscul fiind de amenzi sau chiar închisoare. În cadrul unei ghid postat pe site-ul instituţiei se arată, printre altele, că persoanele care atacă, prin orice mijloace, localul secţiei de votare riscă să fie pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, tot cu închisoare, de la 6 luni la 3 ani, riscă să fie pedepsiţi şi cei care împiedică, prin orice mijloc, dreptul de a alege sau de a fi ales.

Fiecare alegător trebuie să intre singur în cabina de vot, după ce a primit buletinele şi ştampila cu menţiunea VOTAT din partea comisiei secţiei de votare. Aici, trebuie să păstreze doar pentru el momentul în care votează. Este interzisă filmarea sau fotografierea buletinului de vot. Riscul pentru nerespectarea acestora este de dosar penal şi amendă de la 600 la 1.000 de lei.

De asemnea, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 600 la 1.000 de lei distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau orice alt mijloc a listelor electorale. Tot contravenţie este considerată şi comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o rază de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare. Cei care încalcă această obligaţie riscă o amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.

Coruperea alegătorilor este considerată infracţiune electorală iar cel care este prins făcând acest lucru riscă închisoare.

„Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în ghidul MAI.

Persoana care este prinsă că voteză fără acest drept sau votează de două sau mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cel depistat că se foloseşte de o carte de identitate nulă sau falsă, ori de un buletin de vot fals.

Urnele nu se deschid înainte de ora închiderii votării iar cel care este prins că face asta poate sta la închisoare de la unu la 3 ani. În cazul urnei mobile, aceasta poate fi încredinţată doar membrilor biroului electoral al secţiei de votare, altfel pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani de închisoare.

Pedepse mai mari, de până la 5 ani, riscă să primească cei prinşi că falsifică documentele electorale.

„Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă”, se notează în ghidul MAI.

Cu până la 7 ani de închisoare riscă se fie pedepsiţi cei care sunt prinşi că încearcă să introducă sau să folosească programe informatice ce conţin viruşi care pot altera rezultatele obţinute în secţiile de votare sau care să modifice repartizarea mandatelor. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cei care introduc date, informaţii ce duc la alterarea sistemului informaţional naţional pentru stabilirea rezultatelor alegerilor.