Actualitate

Slătiniţa, viitoarea bază de tratament cu ape sărate a Bistriţei?

În cartierul Slătiniţa, Primăria Bistriţa are în plan să amenejeze, în următorii cinci ani, un lac de agrement şi utilităţi de cazare, iar într-o perspectivă ceva mai îndepărtată o bază de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale care să valorifice resursele naturale din zonă. În cazul în care autorităţile nu se mişcă repede, astfel de baze ar putea apărea mai întâi la Dumitra şi la Sărăţel.

Potrivit Strategiei de dezvoltare locală în perioada 2010-2030, Primăria Bistriţa şi-a propus să dezvolte infrastructura turistică utilizând resursele naturale de apa sarată într-un sat de vacanţă care să funcţioneze la Slătiniţa. Aici ar urma să fie amenajat până în 2018 un lac de agrement şi utilităţi de cazare, iar într-o perspectivă ceva mai îndepărtată, baze de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale care să valorifice resursele naturale din zonă.

Potrivit specialiştilor, la Slătiniţa sunt ape sărate, iar la Viişoara ape sulfuroase. De altfel, la Slătiniţa au existat cândva băi care astăzi se află pe teritoriul comunei Feldru, dar accesul principal se face din Slatiniţa (la o distanţă de 2 km ). De asemenea, la un kilometru de Viişoara, la poalele sudice ale dealului Corhana, există urmele unei fântâni cu apă sulfuroasă şi trei izvoare cu debite reduse din cauza obturării canalelor de ieşire la suprafaţă. Apa sulfuroasă de aici este singura de acest fel din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Pe de altă parte, Primăria Bistriţa vrea să stimuleze edificarea de pensiuni turistice şi agroturistice în mediul rural şi a reşedinţelor secundare ale oamenilor (case de vacanţă) pentru a deveni destinaţii ale turismului de week-end în localităţile rurale legate de Bistriţa sau cele aparţinând localităţilor limitrofe – Unirea, Viişoara, Sărata, Cuşma, Sigmir, Slătiniţa şi Valea Măgheruşului.

Autorităţile sunt conştiente că nu poate exista succes în turism fără conceperea unor pachete integrate care sa includă trasee şi circuite turistice dezvoltate în parteneriat cu zonele învecinate. Astfel, se are în vedere conexiunea cu zonele montane învecinate, dar şi colaborarea cu agenţiile de turism şi unităţile de servicii care să integreze şi rezervaţiile naturale din proximitatea Bistriţei (rezervaţia “Piatra Cuşmei” rezervaţia paleontologică “Comarnic”, rezervaţie geologică “Masivul de sare” de la Sărăţel, parcul dendrologic de la Arcalia).

De asemenea, municipalitatea are în vedere şi dezvoltarea altor tipuri de activităţi cu potenţial turistic: paintball, team-bulding, skate-board, cicloturism, activităţi off-road, etc.

Anul viitor, Primăria vrea să încurajeze amenajarea de mici hoteluri/pensiuni în casele vechi situate în zona Centrului istoric, iar pentru 2015 este programată amenajarea unei locaţii conectate la mitul Dracula. Aceasta se va numi „Casa Dracula” şi va fi amplasată pe str. Liviu Rebreanu.

Primăria Bistriţa a respectat până acum paşii pe care şi i-a propus pentru promovarea turistică a oraşului. De exemplu, anul trecut trebuia finalizat punctul de belvedere al oraşului, în turnul Bisericii Evanghelice, ceea ce s-a şi întâmplat.

1 comentariu

  • […] În cartierul Slătiniţa, Primăria Bistriţa are în plan să amenejeze, în următorii cinci ani, un lac de agrement şi utilităţi de cazare, iar într-o perspectivă ceva mai îndepărtată o bază de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale care să valorifice resursele naturale din zonă. În cazul în care autorităţile nu se mişcă repede, astfel de baze ar putea apărea mai întâi la Dumitra şi la Sărăţel. Potrivit Strategiei de dezvoltare locală în perioada 2010-2030, Primăria Bistriţa şi-a propus să dezvolte infrastructura turistică utilizând resursele naturale de apa sarată într-un sat de vacanţă care să funcţioneze la Slătiniţa. Aici ar urma să fie amenajat până în 2018 un lac de agrement şi utilităţi de cazare, iar într-o perspectivă ceva mai îndepărtată, baze de tratament cu ape sărate, sulfuroase şi termale care să valorifice resursele naturale din zonă. Potrivit specialiştilor, la Slătiniţa sunt ape sărate, iar la Viişoara ape sulfuroase. De altfel, la Slătiniţa au existat cândva băi care astăzi se află pe teritoriul comunei Feldru, dar accesul principal se face din Slatiniţa (la o distanţă de 2 km ). De asemenea, la un kilometru de Viişoara, la poalele sudice ale dealului Corhana, există urmele unei fântâni cu apă sulfuroasă şi trei izvoare cu debite reduse din cauza obturării canalelor de ieşire la suprafaţă. Apa sulfuroasă de aici este singura de acest fel din judeţul Bistriţa-Năsăud. (Timp Online) […]

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.