Staţiunea Pomicolă, 65 de ani. Ioan Platon: Cercetarea e Cenuşăreasa României (FOTO)

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a împlinit 65 de ani de activitate ştiinţifică în sluba pomiculturii, ocazie cu care Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a decernat instituţiei conduse de dr. Ioan Platon diploma „Meritul agricol” şi alte distincţii.

Directorul Staţiunii, dr. Ioan Platon, a reamintit faptul că bistriţenii cunosc Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa şi sub numele de ICAR datorită faptului că, la începutul existenţei sale era subordonată Institutului de Cercetări Agronomice din România (ICAR). În cei 65 de ani de activitate, instituţia a avut patru directori: Ioan Modoran, Nicolae Drăgan, Mihai Bilegan şi Ioan Platon.

În cei 65 de ani de când funcţionează, instituţia a parcurs mai multe etape. S-a înfiinţat în 1950, iar între 1960 şi1989, a avut un aport considerabil la trecerea de la livezile clasice la cele intensive. Între 1968-1989, sub coordonarea cercetătorilor bistriţeni s-a promovat cultura mărului în sistem superintensiv şi intensiv în judeţ, perioadă în care s-au înfiinţat în judeţul Bistriţa-Năsăud 5000 de hectare de livezi intensive. O altă etapă a constituit-o promovarea culturii prunului, cireşului şi vişinului în sistem semiintensiv la densităţi de 400-600 de pomi la hectar.

CLICK PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

În perioada 1990-1994 a început procesul de retrocedare a terenurilor, ceea ce a dus la reducerea suprafeţei pe Staţiunii de la 1200 de ha la 573 de hectare. Acum, Staţiunea deţine peste 150 de hectare în două locaţii, la Bistriţa – 96 de hectare – şi la Baţa.

”Au urmat lupte pentru apărarea patrimoniului funciar. Am reuşit, când am ajuns director, în 1994, să recâştig 33 de hectare de la Slătiniţa. În anii 2000 ne-a fost foarte greu fiindcă s-a pensionat vechea generaţie de cercetători şi a trebuit să formăm alta nouă. E nevoie de cel puţin 15 ani ca să creezi un soi nou. Dacă înmulţim 35 de soiuri câte a creat Staţiunea cu 15 ani, o să vedeţi ce muncă laborioasă cu pasiune şi perseverenţă trebuie desfăşurată. În 2000, în Staţiune s-au înfiinţat primele module de înaltă densitate la măr, primele din Transilvania, model pentru fermierii din judeţul Mureş şi Bistriţa-Năsăud care au implementat rapid sistemul. Acum, cercetarea e Cenuşăreasa României, dar poate că va renaşte ca Pasărea Phoenix din propria cenuşă”, a  spus Ioan Platon.

El a reamintit că Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa este singura unitate de profil din Transilvania, oraşe mai mari cum e Clujul, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureş sau Zalău nereuşind să se salveze. „Noi, la Bistriţa, ne-am încăpăţânat şi ne-am luptat să nu dispară această unitate fiindcă, în momentul în care dispare o unitate de cercetare, nu mai reuşeşte nimeni să o pună pe picioare. De multe ori se spunea că echipa Gloria reprezintă Bistriţa în ţară, iar eu vreau să vă spun că Staţiunea a reprezentat Bistriţa în lume, dar, de multe ori, nu ni s-a recunoscut acest merit. Cercetătorii noştri au participat numai în ultimii 15 ani la peste 50 de manifestări naţionale şi internaţionale în SUA, Europa, Asia”, a explicat Ioan Platon.

Domnia sa a reamintit că, printre realizările staţiunii se numără 35 de soiuri nou create şi omologate dintre care zece la măr, un soi de păr, 11 de prun, numeroase soiuri de cireşi.

În ce-l priveşte, Ioan Platon a spus că a crescut alături de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, unde a lucrat ca ziler, a făcut practică şi apoi s-a format ca om de ştiinţă şi manager. Cu ochii în lacrimi, a mărturisit că a primit misiunea de la precedesorii săi să nu lase Staţiunea să dispară, iar până acum a reuşit să şi-o îndeplinească: „Sunt născut în 30 decembrie 1951, la un an de la înfiinţarea Staţiunii, dar am cunoscut-o de mic copil. Aici mi-am câştigat primii bani în vacanţă pentru munca prestată ca ziler, mi-am trecut-o şi în cartea de muncă. Apoi, aici am efectuat practica de vară ca şi student. Tot aici mi-am elaborat proiectul de diplomă, în 1975. Am ajuns cercetător în 1985 şi din 1994 deţin funcţia de director. Am 30 de ani de activitate în Staţiune, cu bune, cu rele. De un an am trecut la sistemul de instituţie publică. La 65 de ani de existenţă a Staţiunii, doresc să felicit întreg personalul în viaţă, să le doresc multă sănătate şi succes pe tărâmul ştiinţei româneşti”.

La aniversarea celor 65 de ani de cercetare în pomicultură la Bistriţa au participat  prof. dr. Gheorghe Sin – preşedintele  Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, vicepreşedintele ASAS, prof. dr. Gheorghe Glăman – preşedintele secţiei de horticultură a ASAS, cercetători de la mai multe staţiuni din ţară, subprefectul Ovidiu Frenţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, şeful Direcţiei Agricole, Ioan Tabără, secretarul municipiului – Floare Gaftone, directorul executiv-adjunct al APIA, Florin Căpraru, şeful Administraţiei Finanţelor Publice, Cristian Parasca, purtătorul de cuvânt al CJ – Bogdan Ivan, dar şi fostul prefect Ioan Szilagyi, care a lucrat ani buni la Staţiunea Pomicolă Bistriţa.

Dintre invitaţi, au transmis mesaje de felicitare preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan, şi subprefectul Ovidiu Fernţ, ambii oficiali susţinând că cercetarea trebuie susţinută şi încurajată de stat şi de mediul privat.