Actualitate

Statui din bronz în centrul istoric. Crețu: Am vrut ca aceste personaje să fie între oameni

ACTUALIZARE ”Sunt două personaje strâns legate de istoria Bistriței și eu cred că noi trebuie să ne promovăm bistrițenii. Este vorba de fotograful Roșu, fotograf celebru care a fost la școala lui Koller, statuie amplasată în zona centrală, și fierarul Pfaffenbruder, amplasat în apropiere de Casa de Cultură. L-am pus acolo deoarece se spune că tunurile lui Basta au fost amplasate undeva în direcția străzii Dogarilor, deci în apropiere de turn, au creat o breșă acolo, iar acest fierar cu barosul a intrat în spărtura zidului, bistrițenii au prins curaj și au reușit să respingă atacul lui Basta. Este unul dintre eroii bistrițeni care merita imortalizat. Noi l-am importalizat în bronz. Am decis ca respectivele statui să fie la nivelul solului pentru că vrem ca aceste personaje să fie între oameni, în mijlocul oamenilor. Lucrul se practică și în alte părți. Faptul că aduci personalitățile în mijlocul oamenilor dă o stare de confort, de popularitate mai mare a lor”, a spus primarul Ovidiu Crețu într-o conferință de presă.

ȘTIREA INIȚIALĂ (FOTO) ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistică 1, 2, 3”, cel mai mare proiect cu finanțare europeană, derulat de municipalitate din toamna anului 2013 prin POR, se apropie de final. S-au făcut lucrări de modernizare a spațiului pietonal, de construcție a unor fântâni arteziene, de reabilitare a reţelelor de utilităţi publice pe traseul celor trei axe, de modernizare a iluminatului public şi arhitectural, au fost montate bănci din piatră şi din lemn, suporţi pentru biciclete, indicatoare, inserţii artistice în pavaj, elemente decorative, machete cu cetatea medievală, ghivece și suporturi pentru flori şi jardiniere, panouri de informare, ceasuri stradale, cișmele, punct de informare turistică pe pietonal.

Prin proiect, au fost amplasate direct și două statui din bronz care îi reprezintă pe fierarul Georg Pfaffenbruder și pe fotograful Alexandru Roșu. Prima a fost pusă lângă Casa de Cultură, iar a doua pe pietonalul Liviu Rebreanu, aproape de zona unde fotograful avea atelier. Cele două statui au fost montate direct pe pavaj și deja fac parte din peisajul urban.

1 statuie pfaffenbruder 2 statuie pfaffenbruder 3 statuie alexandru rosu 4 statuie alexandru rosu

statuie din bronz îl înfățișează pe fierarul Georg Pfaffenbruder, care în anul 1602, în timpul atacului trupelor conduse de generalul Basta, a apărat eroic oraşul Bistriţa. La data de 10 februarie 1602, tunurile lui Basta au început să bombardeze orașul, timp de trei zile, de pe actualul Deal Codrişor. Zidurile de fortificație au rezistat. Văzând că bombardamentele nu au niciun efect, Basta şi-a trecut artileria peste râul înghețat, apropiindu-se foarte mult. Zidurile cetăţii au rezistat, iar asalturile trupelor imperiale au fost respinse de bistriţeni. Turbat de furie, Basta a ordonat să se tragă cu 5 tunuri într-o porțiune mai mică a zidului de fortificație al oraşului, în apropiere de Turnul Dogarilor. Artileria a reușit să doboare o parte din ziduri, iar mercenarii austrieci s-au repezit să treacă prin spărtura creată. Apărătorii oraşului 6 statuie pfaffenbruderau intrat în panică şi au început să se retragă spre Piața Mică, iar oraşul era gata să cadă în mâna lui Basta. Dar, dintre orăşeni, s-a ridicat atunci un fierar sas, Georg Pfaffenbruder. Acesta îşi rupsese halebarda în bătălie, dar a apucat la repezeală cel mai mare baros din atelierul său şi a intrat cu el în luptă. Cu acest baros a lovit nemilos în soldații lui Basta, făcând ravagii între ei. A cucerit stindardul imperial, l-a rupt şi l-a aruncat la pământ. Datorită actului de bravură al fierarului, bistrițenii au prins din nou curaj şi au contraatacat. Trupele lui Basta au intrat acum la rândul lor în panică şi s-au retras peste gheața râului Bistrița, care a cedat şi numeroşi soldați austrieci s-au înecat. Bistrița era salvată, iar breşa a fost închisă imediat de zidarii bistrițeni. Văzând că nu poate cuceri oraşul, Basta a renunțat la asalt şi a încheiat un armistițiu, în schimbul unei sume pe care bistrițenii au trebuit să o plătească. Mai târziu, bistrițenii au numit strada care duce prin spatele zidului oraşului, de la Turnul Dogarilor, strada Pfaffenbruder (astăzi strada Dogarilor), în amintirea actului de bravură a lui Georg Pfaffenbruder, fierarul care a salvat Bistriţa.

5 statuie alexandru rosuAlexandru Roșu este unul dintre cei mai importanți fotografi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. S-a născut în 9 ianuarie 1854 la Bistriţa, a fost ucenicul lui Carl Koller, a învățat la Viena de la cei mai buni fotografi și apoi și-a deschis un atelier foto în Piața Centrală. Era considerat de marele Nicolae Iorga drept cel mai bun fotograf al epocii. El a realizat albumul de prezentare a Bistriței la expoziția națională din 1906 de la Sibiu

Obiectivul proiectului ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistică 1, 2, 3” (44.996.170,67 lei, din care execuţia peste 33 de milioane lei), care se încheie în acest an, este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Proiectul presupune, printre altele, redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene.

Proiectul prevede modernizarea a 24,149 mp suprafaţă de spaţiu pietonal istoric, modernizarea a 7,350 m rețea de iluminat public stradal și arhitectural, reabilitarea “Punţii lui Keinzel” din zona Codrişor, reabilitarea reţelelor de utilităţi publice pe traseul celor trei axe, înlocuirea și completarea mobilierului urban, amenajarea Pieţei Mici, amenajarea a 5 fântâni arteziene pe traseul axelor turistice, crearea unui punct de informare în centrul istoric.

Printre lucrări: desfacerea îmbrăcămintei vechi de pe traseele celor trei axe și montarea de pavaj din piatră cubică cu rigole de colectare a apei, înlocuirea capacelor de canalizare cu capace noi ce conțin emblema orașului medieval, reabilitarea iluminatului public prin crearea unui nou iluminat ambiental, punerea în valoare a gangurilor boltite lasând zidăria pe alocuri aparentă și cu iluminat din pavaj, inserții în pavaj și ziduri nou propuse a unor elemente de stilistică plastică din piatră cioplită sau bronz, noi elemente de mobilier urban împreună cu obiecte sculpturaleșsi fântani arteziene/ambientale, mobilarea spațiului public cu bănci, coșuri de gunoi, jardiniere, rastel pentru biciclete, stâlpi cu steagurile breslelor, flori, stâlpi cu indicator de străzi, cișmele.

Lucrările au fost realizate de firmele SC TCI CG SA Cluj, SC Iasicon SA Iași, SC Drum Construct SRL Sălaj, SC Ianus SRL Zalău, SC Elenmarc Impex SRL Dej în asociere și subcontractantul SC Proinstal 302 G SRL Bistrița.

17 comentarii

  • Mai bine decât struți, ouă sau mere.
    Dar e regretabil că statuia domnitorului Petru Rareș este dosită într-o magazie!

    • D-le Chereji,

      Imi spuneti si mie ce merite are Petru Rares in legatura cu Bistrita? Faptul ca mercenarii sai au incercat sa dea foc orasului? Faptul ca a stors orasul de bani pentru a duce sultanului ploconul la Stambul? Faptul a Bistrita a fost din punct de vedere economic la pamant dupa domnia lui Rares? Doar nu vreti sa-mi veniti cu gogoasa ca Rares ar fi fost un bun roman si predecesorul lui Mihai Viteazul, cum se vehiculeaza in cercurile securisto-pravoslavnice din Bistrita?

    • In cadrul seminarului academic de istorie „Petru Rareș și Bistrițenii”, organizat recent la Bistrita sub egida Consiliului Județean, academicianul Ioan Aurel Pop a arătat ca retragerea statuii lui Petru Rareş din centrul Bistriţei este un lucru de neînţeles, fiind vorba despre un domn român într-un oraş românesc. Dupa doua mandate de primar ale lui Cretu, Bistrita este pe punctul de a depasi Caracalul in materie de ciudatenii. Nebunia mutarii statuilor dupa mintea lui cea „creata” a facut praf istoria orasului. Prima isprava „marca Cretu” a fost mutatarea bustului lui Petru Rares din Piata care-i poarta numele pentru a face loc unui monument controversat, in forma de „Sula” tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. De fapt singura explicatie a amplasarii monumentului „LUMANAREA” laga prefectura, este aceea de a satisface comoditatea politicienilor de astazi de a nu se mai deplasa pentru depunerea de coroane la CIMITIRUL ERIOLOR Bistrita, locul unde isi dorm somnul de veci eroii neamului. Si exemplele cu lucruri anormale ar putea continua. Asa se explica mutarea , bustului lui Cuza, de la IJP, in Piata Unirii chiar daca piata isi trage numele de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu unirea principatelor sau mica unire. Dupa mintea lui Cretu, unire sa fie, nu conteaza daca-i mare sau mica.Trebuie spus ca ca bustul lui Cuza a fost dezvelit in 2004 la IJP, si pentru a pune in valoare sediul Politiei aducand o nota de vizibilitate asupra cladirii care seamana mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunista. Dar, a venit Cretu care le cauta cu LUMANAREA si a facut „ordine”. Cel putin acum dupa semnalul tras de Academicianul Ioan Aurel Pop, ar trebui ca monumentul „LUMANAREA” sa fie amplasat in Cimitirul Eroilor de pe str. Tarpiului, iar in Piata Petru Rares trebuie sa revina statuia domnitorului, de la care se trage si numele pietei.

    • Pai, ce te astepti de la Chereji daca nu sa fie in continuare promotorul intereselor cercurilor securiste? Capatana celui care a sustinut interesele lui Petru Rares in Bistrita este reprezentata intr-un frumos basorelief pe latura de est a navei Bisericii Evanghelice. Asta dupa ce a fost descapatanat de bistriteni in semn de „apreciere” postuma si pentru eternal aducere aminte a raptului si tradarii. Dar, de unde sa stie Chereji asta?

  • Nu arata rau. Sunt chiar interesante si seamana cu acele statui din bronz din cetatea CAROLINA din ALBA- IULIA. Noutatile bine facute le apreciez. Desigur cum spune FLORIN CHEREJI este obligatoriu ca bustul lui PETRU RARES sa fie reamplasat in locul cel mai potrivit. Se aude DOMN PRIMAR ???

  • DPacat ca strainii decid ce este de facut in orasul nostrum, iar istoria bistritei este dusa in derizoriu.Rusine celor care permit si isi fac un titlu de glorie din acest lucru

  • Modelul estetic urban propus de cei de la Spitalulu Judetean ; cladiri reabilitate ,amenajari exterioare ,Biserici, grupuri statuare ,reprezinta cu adevarat profesionalism si bun gust . Felicitari!

    • Domn profesor, pai cum vine asta cu modelul estetic urban propus ce Spitalul Judetean? Cu asta se ocupa spitalul? Crede ca trebuie un consult…

  • Balane ia-l si pe Chereji de mana si aruncativa amandoi in cap in apa bistritei in dreptul padurii Codrisor. Asa ve-ti dememonstra amandoi ca aveti o legatura cu ecologia

  • Hai sa recunoastem ca sunt altceva decat strutii aceia obositi.
    Merele erau candava un simbol al orasului. Cand aveam o statiune pomicola nu o micro statiune.

  • Pt cel fara curajul raspunderii, care ma trimite sa sar in apa, daca o faci tu primul, poate ca te voi urma ,sa te salvez de la imbecilitate.

  • Primarul Cretu, are ce are cu mutarea statuilor si amplasarea lor aiurea in centrul istoric. Ce sa caute o statuie din bronz a fierarului Georg Pfaffenbruder, in fata Casei de Cultura cand acesta nu are nici o legatura cu locul respectiv. De altfel, Cretu a facut la fel si cu bustul lui Cuza, pe care l-a mutat aiurea de la IJP, in Piata Unirii fara sa stie ca piata isi trage numele de la Marea Unire si nu are nimic cu Unirea Principatelor. In cazul de fata mai degraba statuia fierarului si-ar avea locul pe „Axa breslelor” langa zidul cetatii de la Turnul Dogarilor, avand in vedere ca Strada Dogarilor a purtat o vreme numele fierarului Georg Pfaffenbruder.

  • D-le Tudor,

    Daca o luam asa, locul bustului lui Rebreanu nu este la „Gimnaziul Sasesc” ci in fata cladirii de pe Odobescu (astazi liceul de muzica) unde Rebreanu a fost elev la „Polgari fiu iskola” in perioada1897-1900, caci Rebreanu nu a facut scoala la sasi ci la unguri!

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.