Directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bistrița-Năsăud, Otilia Râpan, a declarat că statul a plătit – din martie de când a început starea de urgență și până în 5 iunie 2020 – în conturile firmelor care au trimis angajați în șomaj tehnic peste 40 de milioane de lei.
”În luna martie, au fost 813 angajatori care au solicitat plata șomajului tehnic pentru 9926 de angajați. Suma plătită a fost de peste 6,1 milioane de lei. În luna aprilie, au fost 1779 de angajatori care au solicitat 17.621 de angajați, suma plătită fiind de 28 de milioane de lei, iar până în 5 iunie, au depus cereri 526 de angajatori pentru 4362 de angajați, suma solicitată fiind de peste 6,5 milioane de lei. Azi (joi -n.r.) aveam 130 de cereri pe platformă. Termenul de 15 zile în care a trebuit să virăm banii firmelor noi l-am respectat. S-a întâmplat ca unii patroni sau contabili să greșească cifre din cont și atunci nouă ni s-au întors înapoi banii. Unii au greșit și ne-au dat contul unui furnizor sau conturi de valută. Am avut cam 15-20 de cazuri, dar am rezolvat problemele”, a spus Otilia Râpan într-o emisiune la AS TV.
Potrivit sursei citate, volumul de muncă a fost și este unul imens pentru personalul AJOFM.
”De când sunt director, din 2012, așa o presiune nu am simțit niciodată, pe noi, pe toți colegii. Pe lângă toată munca AJOFM cu 10 proiecte europene, șomaj, măsuri, mediere, cursuri de formare, a venit și șomajul tehnic. Noi a trebuit să ne facem în paralel și munca noastră, cu aceiași oameni. Nu au mai avut acces în clădire nici alte persoane și a trebuit să trimită documente online”, a spus directorul AJOFM Bistrița-Năsăud.
În martie 2020, rata șomajului la nivel de județ (în aceasta neintrând șomajul tehnic) a fost de 2,45%, iar în luna mai de 2,30%.
În luna martie au fost avut 2000 de șomeri neindemnizați, iar în mai 1300. Indemnizații primesc în jur de 1700 de șomeri.
Foarte frumos, dar haideți să nu ne plângem, venim la muncă să lucrăm și nu să depănăm amintiri. De asemenea, cred că salariile sunt suficient de motivante pentru a înlătura starea de oboseală sau excesivul stres resimțit. Până la urmă veniturile bugetare sunt destul de babane, să fiu blând, iar munca depusă în schimbul lor, adeseori, este una mai mult decât relaxată, comparativ cu mediul privat, unde, să fim serioși, munca depusă este multă, în majoritatea situațiilor, iar remunerația abia te ajută să treci strada. Mediul privat resimte drastic toate aceste turbulențe economice, pentru care se tot pregătesc măsuri formidabile de relaxare, fără ca ele să devină și practice, în timp ce, paradoxal, sectorul public, neproductiv, profund putregăit, o măgăoaie halitoare de resurse, resimte cel mai puțin regresul economic, lăfăindu-se în resurse și privilegii care mai de care mai pornografice pentru orice muritor de rând. Nu vreau să-mi imaginez cât de dificil îi este unui angajator privat onest să-și mențină afacerea pe linia de plutire și să găsească resurse pentru a-și plăti lunar salariații, fără a-i concedia, statul nu are o astfel de problemă, ba dimpotrivă, mai pune și bețe în roată celor ce-l întrețin până la urmă. Trist, dar adevărat, asta este România, iar fiecare dintre noi este vinovat de felul în care arată.
Firmele care primesc somaj tehnec pentru angajatii lor probabil contribuie la PIB-ul tarii si STATUL primeste banii inapoi dupa pornirea activitatii firmelor. Statul gestioneaza bani , nu produce