”Suferințele” Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean unde ajung lunar peste 200 de pacienți

Într-o lume dominată de boli precum cancerul, Psihiatria a rămas, cel puțin în țara noastră, un soi de ”Cenușăreasă” a medicinei. Cu toate că acum 10 ani Secția de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Bistrița a fost modernizată, amplasarea ei într-o veche grădiniță o face în continuare să fie un spațiu prea strâmt și impropriu pentru tratarea bolilor mintale.

După crimele de la Spitalul Săpoca, petrecute la jumătatea lunii august, Ministerul Sănătății a început controale în spitalele și secțiile de profil din țară, la Bistrița ajungâng chiar ministrul Sorina Pintea. Înainte să vadă secția, președintele CJ Radu Moldovan a anunțat-o că are în vedere extinderea și modernizarea ei.

Despre acest subiect am stat de vorbă cu medicul Claudia Ștefănescu, șeful Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Bistrița.

”Este nevoie de modernizare pentru că există niște standarde europene conform cărora funcționează secțiile de psihiatrie care au fost adoptate și la noi prin legislației. Există o lege care este revizuită, dar nu s-a ajuns încă la o formă care să fie satisfăcătoare pentru ceea ce se întâmplă în România și în lume în general. Și atunci se lucrează încă la asta. Din nefericire, în ultima perioadă au fost nioște evenimente neplăcute de gravitate foarte mare, au fost chiar victime, și atunci s-a ridicat problema necesității îmbunătățirii sistemului de sănătate mintală. Deocamdată, vizavi de ce se întâmplă la nivel național, secția noastră stă destul de bine. S-a încercat modernizarea ei în urmă cu 10 ani, dar nefiind corespunzător spațiul – clădirea în care aici a funcționat o veche grădiniță – este nevoie de o îmbunătățire și de mărirea numărului de locuri, plus că e nevoie să se extindă fiindcă nu avem secție închisă la niște standarde corespunzătoare. Sunt pacienți care trebuie internați nevoluntar și atunci avem nevoie de niște mijloace de supraveghere speciale, de niște condiții speciale pe care, în acest moment, nu le îndeplinim. Avem astfel de pacienți pe care reușim să îi supraveghem foarte bine pentru că, în acest moment, pacienții internați nevoluntar nu sunt agresivi. Este vorba de pacienți cu care se poate comunica, doar că nu au conștiința bolii sau nu au un tutore legal. Mă refer la un caz de demență internat nevoluntar tocmai pentru că nu își poate acorda semnătura, neînțelegând foarte bine despre ce este vorba. Este dezorientat în timp și spațiu, iar limbajul este afectat în urma unui AVC care l-a lăsat fără capacitatea de comunicare și înțelegere fiind o demență vasculară. Nu sunt însă pacienți agresivi care să pună în pericol viața cuiva, dar e necesară internarea fiindcă nu pot să se îngrijească singuri sau nu pot să răspundă pentru ce vor face nefiind supravegheați permanent”, a spus dr. Claudia Ștefănescu.

Întrebată ce se întâmplă acum cu pacienții internați nevoluntar, ea a răspuns: ”Până acum, făceam internările nevoluntare pe o durată foarte scurtă de timp și trimiteam către spitalele apropiate, de regulă spitalele universitare din Cluj sau Mureș, spitale care au secție închisă cu strictă supraveghere a acestor pacienți”.

În ce privește afecțiunile psihice de care suferă cei care sunt internați aici, medicul a precizat: ”Afecțiunile psihice sunt cele care există în toate județele. Nu facem vreo excepție”.

”E vorba de tulburări psihiatrice majore care sunt din spectrul schizofren sau spectrul afectiv: depresiile de diverse grade de polaritate, tulburările afective bipolare, tulburările de personalitate care sunt decompensate pe linie psihotică sau agresivă, un mare număr de pacienți sunt cei cu adicții, în speță consumul de alcool, sindroamele de dependență. Din păcate, în județul nostru sunt extrem de frecvente. De multe ori, acești pacienți vin în stare de agitație psihomotorie, însoțiți de polițiști, într-o situație foarte severă. Acești pacienți reprezintă un pericol pentru familie, pentru personalul medical, pentru ei înșiși. Apoi sunt sindroamele psihoorganice, demențele. E foarte vastă patologia psihiatrică și, din păcate, din ce în ce mai numeroasă. De altfel, la nivel mondial, statistic, s-a demonstrat că a crescut foarte mult numărul de demențe, populația generală fiind mai îmbătrânită. După vârsta de 65 de ani, frecvența demențelor a crescut și în România, și în lume în general”, a menționat medicul.

Dintre pacienții secției, consumatori ocazionali de alcool sunt peste 80%, dar nu dependenți. ”Dintre pacienții noștri, dependenți de alcool sunt cam 30%, nu dintre cei care se adresează pentru consum de alcool, ci din patologia psihiatrică generală, o treime reprezintă dependențele de alcool”.

”Consumul de alcool în tulburările psihice în general este o comorbiditate – așa o numim noi – asocierea între consumul de alcool și tulburările psihice agravează întotdeauna tulburarea psihică de fond. Apoi, numărul consumatorilor de alcool în județul nostru e important. E un obicei consumul de alcool prin felul nostru de a fi, prin manifestările noastre. De câte ori mergem la o petrecere, la o sindrofie, bem alcool. Uneori e consumul zilnic. E felul nostru de a socializa. Cu cât cantitatea e mai mare și calitatea mai proastă, simptomele alcoolismului în diversele lui forme de manifestare pot fi mai grave. În condițiile în care se consumă alcool de proastă calitate s-a observat că este afectată capacitatea cerebrală și sevrajul devine complicat, cu crize compulsive în urma căruia se instalează și fenomene de delirium care sunt de gravitate extremă”, a menționat dr. Ștefănescu.

La Secția de Psihiatrie ajung și consumatori de droguri, doar că internarea în cazul lor e de scurtă durată fiindcă, de obicei, refuză internarea pe proprie răspundere, contrar indicațiilor medicale.

”Pleacă acasă după ce își revin din agitația psihomotorie pentru care se prezintă în urgență. Mă refer la toiul de consumatori. Sunt consumatori de solvenți volatili. Aceștia sunt, de regulă, consumatorii săraci, așa numiții consumatori în pungă. Mai sunt și consumatori de marijuana care se prezintă pentru agitație psihomotorie sau diverse evenimente neplăcute în timpul consumului combinat cu alcool, dar care nu sunt niște dependenți. Sunt supravegheați în momentul în care vin intoxicați. Sunt și consumatori de drogurile majore, dar mai puțini, de regulă persoane care au avut legătură cu străinătatea. Cei care sunt consumatori de droguri majore în Bistrița ajung destul de rar în Psihiatrie. Heroinomani sunt destul de puțini statistic vorbim. Avem în schimb foarte mulți tineri care sunt mari consumatori de etnobotanice care, din punctul nostru de vedere, ca și periculozitate, sunt peste nivelul drogurilor obișnuite. Etnobotanicele afectează într-un mod sever sănătatea, pacienții sunt agresivi, sunt destul de dificil de controlat din punct de vedere medical. Etnobotanicele afectează organele vitale: inima, plămânii, creierul și sunt foarte periculoase pentru că nu știm întotdeauna ce substanțe conțin. De multe ori, la o analiză medico-legală, se constată că, de fapt, sunt niște combinații de droguri, în cantități mici, dar care, prin combinație, determină probleme severe de sănătate. În timp, sigur că și aceștia devin dependenți. Sunt marii agitați, marii agresivi. Foarte mulți dintre consumatorii de etnobotanice provin din familii care sunt ele însele disfuncționale prin faptul că sunt fie dezorganizate, fie provin din medii foarte bune, dar în care timpul acordat copilului este destul de scurt prin natura muncii pe care o desfășoară părinții. Sunt destul de preocupați de meseriile lor, de afaceri, au diverse preocupări, iar atunci timpul acordat copilului este foarte mic. De foarte multe ori provin din familii dezorganizate rezultate în urma divorțurilor și a disfuncționalităților de orice fel”, a explicat dr. Ștefănescu.

Potrivit acesteia, la Secția de Psihiatrie se fac în jur de 200 de internări lunar: ”Nu sunt pacienți noi, ci și pacienți care revin. Mai sunt însă mulți pacienți care nu sunt internați, se prezintă, sunt consultați și merg la domiciliu. Dacă numărul de paturi ar fi dublu, probabil l-am ocupa. În acest moment, avem minim de personal încadrat. Stăm prost la medici și la personal auxiliar. Probabil că lucrurile se vor îmbunătăți, dar, în acest moment, încadrarea este la minim”.

În afară de spațiu, Secția de Psihiatrie ar avea nevoie de multe alte dotări: ”Nu este funcțional la acest moment departamentul de ergoterapie care presupune o terapie ocupațională în care pacientul să fie stimulat în timpul internării, să primească sarcini pe care să le ducă la bun sfârșit. În sensul acesta nu avem dotări de niciun fel.

Terapia prin muzică ar putea fi funcțională, doar că nu există suficient spațiu pentru asta, iar de aceea domnul manager încearcă să facă o extindere să putem merge și în această direcție.

Nu funcționează psihoterapia cum ar trebui. Avem un singur psiholog pe secție care face niște eforturi supraomenești să facă terapia de grup cu alcoolicii care ne interesează foarte tare pentru că e un punct important în tratamentul dependențelor de alcool.

Sigur că ar fi nevoie de mici făbricuțe în care pacienții noștri să facă lucru manual pe care să-l poată valorifica. La nivel ideal ar fi nevoie de foarte multe lucruri, investițiile ar trebui să fie foarte importante. Nu e vorba doar de clădiri, ci de foarte multe alte lucruri în care ar fi bine să se investească. Lucrurile nu se pot face de azi pe mâine. Se vor lua treptat și sperăm că vom ajunge vreodată să avem și terenuri de tenis, de fotbal, mese de ping-pong, săli de sport, orice poate întreține sănătatea mintală și relaxarea în timpul tratamentelor. Eu trăiesc cu speranța că lucrurile vor merge bine la un moment dat”, a spus dr. Ștefănescu.

Notă: Vom reveni și cu alte informații oferite de dr. Claudia Ștefănescu despre cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice de care suferim și cum să ne menținem sănătatea mintală.