Actualitate

Suntem mai mulţi sau mai puţini?

Până la sfârşitul acestei luni, autorităţile trebuie să informeze Guvernul dacă suntem mai mulţi sau mai puţini decât se menţionează în listele electorale permanente. La referendum, pe listele oraşului Bistriţa erau trecute 75.692 de persoane. Dintre acestea însă, la vot s-au prezentat doar 25.130 adică 33,20%. Câţi suntem în realitate? E o întrebare la care trebuie să aflăm răspunsul în 31 august.

Date despre demografia oraşului Bistriţa apar în Strategia de dezvoltare durabilă a Bistriţei pentru perioada 2010-2030. Potrivit documentului, la 1 ianuarie 2011, oraşul avea o populaţie de 85.156 de locuitori, majoritatea români (90,2%), urmaţi  de  maghiari  (6%) şi  rromi  (3,6%).  Populaţia  de  etnie germană a scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%.

Conform sursei citate, începând cu anul 1912 numărul populaţiei  municipiului  Bistriţa  a  crescut gradual până în 1966 când s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori în 1912 la 25.519 locuitori în 1966). În anul 1930, populaţia  oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a.

În perioada 1966-1977 – într-un singur deceniu –  a avut loc o creştere comparabilă cu cea din intervalul 1912-1966  (54  de  ani),  de  25.519  la  44.339 – o  creştere cu 57,55%. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1992, când numărul populaţiei a ajuns la 87.710 locuitori. În deceniul următor, populaţia a scăzut la 81.259 de locuitori.

„Creşterea  vertiginoasă din anii comunismului se datorează industrializării forţate şi exodului populaţiei  din  mediul  rural.  După  anul  1992,  numărul  populaţiei a scăzut pentru prima dată  cu

7,36%  din  mai  multe  cauze,  cum  ar  fi:  reducerea  semnificativă  a  activităţilor  industriale şi reîntoarcerea  în  mediul  rural,  emigrarea  în  Occident  pentru  muncă,  în  condiţiile  liberalizării circulaţiei forţei de muncă şi scăderii natalităţii ca urmare a liberalizării avorturilor”, se arată în document.

În urma analizării datelor Recensământului din 2002 pe criteriul sex-vârstă, analiştii au observat că la Bistriţa trăieşte o  populaţie puţin îmbătrânită  dacă se are în vedere faptul că, din  punct  de  vedere demografic  o  populaţie este considerată tânără dacă are sub 5% persoane peste 60 de ani iar datele obţinute ne arată că în 2002 procentul este de 8,94%.

„Tendinţa de îmbătrânire este confirmată de datele existente la nivelul anului 2010, când procentul de persoane cu vârste peste 60 de ani creşte la 11,74%,  reprezentând o creştere de 2,8%. În acelaşi timp, procentul populaţiei între 0-14 ani scade de la 18,84% în 2002 la 14,81% în 2010, reprezentând o scădere de 4,03%”, se arată în studiu.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.