(FOTO-VIDEO) Ediția 2022 a Ostermarkt, Târgul de Paști al sașilor bistrițeni, are loc în acest week-end în zona centrului istoric, unde meșterii populari au venit cu produse hand-made și decorațiuni pentru sărbătorile pascale.
Nu lipsesc ouăle pictate și decorate în moduri tradiționale sau cu tușe moderne, accesoriile și decorațiunile de Paști, realizate cu multă pasiune de artizanii locali, precum și bunătățile aduse de producătorii din județ.
În centrul orașului a avut loc și o paradă a portului popular săsesc, la care au luat parte ansamblurile invitate: ”Vergissmeinnicht” și ”Vergissmeinnicht Junior” din Bistrița, ”Goldregen” din Reghin, alături de Fanfara ”Harmonie” Bistrița, care apoi au pus în scenă, la Palatul Culturii, un spectacol de muzică și dansuri tradiționale germane.
”M-am bucurat de o zi specială alături de sașii bistrițeni. O sărbătoare care dăinuie în orașul nostru de peste nouă veacuri – Ostermarkt. Este bine știut că Bistrița a fost fondată de sașii veniți în Transilvania încă din secolul al XII-lea. Din păcate în secolul trecut, în mare parte, au părăsit orașul în circumstanțe dramatice. Am trăit și redescoperit cu încântare vechile obiceiuri și tradiții săsești, de care îmi aduc aminte din copilărie, când mai exista o comunitate în satul meu natal, Livezile. Așadar, urmează pentru credincioșii reformați Săptămâna Patimilor, pe care le doresc să o petreacă în liniște sufletească și desăvârșire spirituală”, spune viceprimarul Sorin Hangan.
Ostermarkt, organizat cu o saptămână înainte de marea sărbătoare a Învierii la catolici, își are originea în perioada cruciadelor, așa cum declară istoricii. Membrii comunității germane din Bistrița au transmis acest obicei peste secole, din generație în generație. Tradiția Târgului de Paști a fost reînviată la Bistrița în urmă cu 20 de ani.
Tot cu ocazia Ostermarkt, la Casa Argintarului a avut loc vernisajul expoziției „Destinația Acasă” – Colecția Rosemarie Nief, urmat de atelierul de pictat ouă cu Silvia Țogorean.
Anul acesta, Paștele ortodox este celebrat în 24 aprilie, o săptămână mai devreme (17 aprilie) fiind sărbătorită duminica de Florii. Paștele catolic este în 17 aprilie, iar Floriile în 10 aprilie.
Mă doare sufletul sa văd cum au decăzut satele săsești din județul nostru, după ce sasii au fost trimiși in lagăre de munca in Siberia, și după ce au venit la putere comunistii și le-au naționalizat pământurile.
–
“Structura si caracterul unui sat sasesc nu pot fi intelese in afara existentei vecinatatilor. Este interesanta observatia facuta de scriitorul englez Charles Boner in 1868 referitoare la calatoria pe care o intreprinsese in Transilvania in 1863/64. Calatorul englez scria: „Nu pot sa nu remarc ca in cadrul intalnirilor mele cu locuitorii satelor, ocazii in care i-am cunoscut mai bine, mi s-a parut ca au ceva conventional, ceva manierat si totodata ceva fortat in comportamentul lor, ceva care prin practica indelungata le-a devenit o a doua natura…oamenii acestia dau cu totii dovada de aceeasi liniste si de aceeasi uniformitate rigida in conduita si in tinuta… In relatiile cu sasii iti vei da seama de un formalism exagerat… Ordinea stricta si o minunata regularitate a constituit piatra de temelie a existentei lor. De acestea a depins viata lor politica si sociala intr-o vreme in care, in absenta acestora ar fi cazut prada pieirii. Am vazut ca si in ziua de azi sasul nu seamana si nu recolteaza cand i se nazareste , ci atunci cand hotaraste comuna, atat de mult se supune vointei acesteia. Probabil ca asa se explica faptul ca acesti oameni se feres sa hotarasca singuri, ca dau dovada de o atat de redusa spontaneitate a vointei si a simtirii” (L.9/505 s.u.).
–
In mod asemanator, Lucian Blaga desluseste in structura satelor sasesti, a caror strazi cu siruri aliniate de case formeaza o unitate precum verigile unui lant „o unitate colectiva” (L.8/57), „existenta unei energii umane canalizate in comun, un plan chibzuit impus naturii”. Cum trebuie oare judecate remarcile acestor doi straini (de comunitatea saseasca), remarci care subliniaza absenta libertatii si spontaneitati individuale in comunitatile sasesti?
Cu siguranta este corecta observatia ca in domeniile reglementate de vecinatati, taranul sas nu se bucura de libertate individuala, fapt demonstrat indeajuns de statutele vecinatatilor. Dar aici avem de a face cu cedarea libertatii individuale in folosul libertatii comunitatii. Renuntarea la libertatea individului se transforma in independenta comunitatii ca necesitate istorica, iar fortele creatoare se consuma la nivel colectiv. Membrii vecinatatii nu au optat ei insisi pentru o asemenea translatie, ci de la nastere erau integrati intr-o comunitate cu reguli ierarhice stricte, astfel ca de fapt, constrangerile individuale nu au fost percepute ca privare de libertate, ci ca ceva firesc, ca baza a existentei”.
Să înțeleg că înainte de sec XII aici nu era nimic? În față la Palatul Culturii ce vestigii erau și s-au îngropat sub pavaj? În cetatea de pe deal cine a locuit la început? Etc, etc. Mare enigmă
Sarmați, bulgari și alți slavi (bistriça, Brașov, Trnava, Sarmas). Acuma ai descoperit enigma?