După ce anul trecut Zilele municipiului Bistrița s-au desfășurat în premieră sub denumirea de Târgul Mare al Bistriței, anul 2016 aduce o altă noutate: sărbătoarea va dura cinci zile (24-28 august), nu trei ca până acum, a anunțat primarul Ovidiu Crețu.
Târgul Mare al Bistriței va suferi modificări în sensul că pas cu pas se va mări. Noi am avut trei zile de sărbătoare până acum, de vineri până duminică. Anul acesta vom avea cinci zile, de miercuri până duminică. Intenția mea este să mărim acest târg, să-l ducem undeva peste o săptămână și în Bistrița să fie o emulație de veselie, cântec, joc și voie bună, tot ceea ce ține de viațșa culturală citadină. Am constat că vin mulți oameni acasă și dacă tot vin la Bistrița e bine să-i și ținem ocupați o săptămână. Când a fost aprobat de regele maghiar Ludovic cel Mare, Târgul Mare dura două săptămâni. A fost cel mai mare târg din Ardeal, se spunea în decret că este un târg mare precum cel de la Buda. Datorită acestui târg, Bistrița a fost un oraș foarte important în Transilvania”
Bugetul pentru manifestări se obține din încasările realizate de la comercianții din Heidenfeld.
Noi am obținut sume frumoase de acolo, cu care am acoperit toate cheltuielile. Dacă pe parcursul timpului vor plăti un pic mai mult cei care vin acolo, care vor sta și mai mult, și vom avea mai mulți bani vom aloca bineînțeles mai mult pentru că nu vrem ca din acei bani să reparăm șosele sau să construim biserici, ci să-i dedicăm acțiunilor Târgului Mare”
Bugetul aprobat de Consiliul Local, la începutul anului, pentru Zilele orașului este de 295.000 de lei.
Foto: arhivă 2015
Prostul invata mai greu. Dupa cum se stie, in anul 1353, orașul Bistrita primește din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza târgul anual care se ținea începând din 15 august, numit de localnici Bulgiul de Sfântul Bartolomeu. Bistriţa a devenit, astfel, un mare centru comercial și meșteșugăresc.
Cu toate ca in 2013, cand s-au implinit 660 de ani de la prima editie a Bulgiului Anual, au existat numeroase interventii in presa de a se relua aceasta traditie, primarul Cretu nu s-a lasat induplecat. Abia anul trecut a organizat Zilele Orasului sub numele de Marele targ de vara al Bistritei, cu toate ca cele doua evenimente ar trebui tinute separat. Una-i una, alta-i alta. Ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august , evident adaptat la zilele noastre. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Daca s-ar relua aceasta traditie, organizand anul acesta targul de vara in locatia Heidenfeld de la Viisoara, incepand cu 15 august, acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate. Ar fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o cerere mai consistenta.
Totodata, în preajma anului 1366, Ludovic de Anjou cu ocazia vizitei întreprinse de rege în zonă acesta a acordat orasului Bistrita dreptul de a poseda însemne şi pecete proprii. Asadar, Regele acordă oraşului blazonul prestigioasei sale familii, alcătuit dintr-un scut cu benzi orizontale roşii şi argintii, simbolul regatului său, suprapuse de florile de crin aurite ale casei regale franceze de Anjou. Scutul era completat cu un coif regal încoronat şi ornamentat cu un struț cu potcoavă în cioc. Prin urmare anul acesta se implinesc 650 de ani de cand Bistrita detine stema si pecetea cu capul de strut incoronat.