În prima lună de vară și în plină pandemie, în județul Bistrița-Năsăud au venit puțin sub trei mii de turiști. Potrivit informațiilor date publicității de Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de sub 15%.
”Numărul turiştilor sosiţi în judeţ în luna iunie a.c. a fost de 2727 persoane. Din aceștia 62,8% au fost cazați în hoteluri, 33,0% în pensiuni, iar 4,2% au ales alte structuri turistice.
Cele mai căutate structuri de primire turistică au fost cele de 3 stele, 1139 (41,8%) dintre turiștii sosiți în luna iunie a.c. preferând serviciile acestora”, se arată în buletinul lunar al DRS Bistrița-Năsăud unde se menționează că rezultatele au fost obținute prin cercetarea statistică a structurilor de primire turistică cu o capacitate de cazare instalată de cel puțin 10 locuri.
Sejurul mediu în luna de referinţă a fost de 1,8 zile cu 0,4 zile mai mare decât luna precedentă.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie a.c. a fost de 14,9% fiind mai mare decât luna precedentă cu un punct procentual.
Județul Bistrița-Năsăud are potential turistic dar din păcate prea putin valorificat. Un handicap este reprezentat si de infrastructura rutieră precară, in conditiile in care Judetul nu este străbătut de nici un drum de mare viteză (autostradă sau drum expres). Un alt handicap constă in faptul că judetul Bistrița-Năsăud este înconjurat de câțiva poli majori în domeniul turistic. La nord si nord-vest se află Maramureșul care are la baza turistică civilizatia lemnului combinată cu elemente de cultură populară locală foarte bine conservate, promovate și exploatate. Apoi, la est se află Bucovina cu statiunea Vatra Dornei dar si cu mănăstirile ei care au dat nastere unui infloritor turism monahal și istoric, pe fondul unui splendid cadru natural specific locului. Spre sud este situat judetul Mures , care te întâmpină cu statiunea balneo-climatică Sovata-Praid, unde recent a renăscut un turism balnear de calitate. În sfârsit, spre vest se află judetul Cluj cu municipiul Cluj-Napoca- leaganul turismului cultural-artistic dominat si de vestitele festivaluri (TIFF, UNTOLD sau ELECTRIC- CASTLE) iar în apropiere este renumita “Salină Turda” care a intrat in circuitul turistic international si nu mai are nevoie de nici o prezentare.
În această situație judetul Bistrița-Năsăud rămane la statutul de „zonă de tranzit” spre alte destinatii turistice.
De aceea, nici in anii normali (fără probleme de criză sanitară) afluxul de turisti in Judetul Bistrita-Năsăud nu a fost prea mare:
Vezi: https://timponline.ro/suntem-acelasi-judet-de-tranzit-turistii-raman-cu-greu-mai-mult-de-doua-zile/
15% oficial, real mult mai mult, din cauză că turismul la nivel de pensiuni si moteluri se face 90% la negru. La fel și la restaurante, evaziunea este foarte mare și se pare că nu poate fi oprită sau măcar redusă. Procentul de 90% este scos din burtă, nu există statistici din care să rezulte nivelul evaziunii în HORECA.
Doru, la articolul https://timponline.ro/in-ce-locuri-vor-fi-puse-panouri-cu-nosa-bistrita-bistritz-beszterce/, ai făcut un comentariu interesant, din care rezulta că prin amplasarea panourilor în limba maghiară, va fi înghesuială pe pietonal din cauza turiștilor. No, cum e? Nu vin turiști în Bistrita că musai trebuie panouri în ungurește?
De asemenea, fostul vice, finul nasului, s-a dat de ceasul morții pentru reducerea taxelor pe pietonal ca să vină turiști https://timponline.ro/cristian-niculae-nu-renunta-la-reducerea-cu-50-a-taxelor-pentru-terase-acum-nu-este-cadru-legal-pentru-ea/
No, cum e cu turismul pe pietonal și in centru?