Toamna, urșii sunt foarte activi și se hrănesc mult ca să aibă energie în timpul iernii atunci când dorm excesiv. Unii dintre ei pot ajunge și în comunități, în ultimii ani fiind observați chiar și pe străzile orașului Bistrița.
Biologul Ciprian Samoilă, președintele Asociației Harta Verde România, explică prezența urșilor prin aceea că Bistrița este o punte de conectare între două habitate naturale: Pădurea Codrișor și Pădurea Schullerwald.
”E și normal pentru ei să ajungă în oraș fiindcă străbat zeci de km pe zi. Dacă ursul e tânăr e mai energic și, în căutare de hrană, de habitat, poate traversa și cinci fonduri de vânătoare într-o zi. Lumea, din păcate, are impresia că acesta este un caracter tipic al urșilor. Nu, este un caracter tipic al unor indivizi din specia lor. Sunt 1-2, poate chiar același individ, și acela are un caracter deviat din diverse motive: caută hrană, e fugărit de masculi, masculii caută femelele și ele fug de ei să își aprere puii. Poate se sperie de o mașină, de un vânător. Au o grămadă de inamici și ei, nu e doar invers”, a spus Ciprian Samoilă.
La rândul lui, Claudiu Iușan, biolog la Administrația Parcului Național Munții Rodnei, a explicat, la Sângeorz TV, că toamna ”ursul este într-o perioadă care științific se numește hipofagie”.
”Intră într-un comportament care se hrănește aproape excesiv pentru ca să acumuleze energia necesară acelui somn excesiv. Ursul nu hibernează. Somnul de iarnă e unul din care poate ieși oricând. Dacă temperatura permite, el iese, își caută hrană, pe când hibernarea e intrarea într-o stare de letargie în care tot metabolismul corpului e redus cum e la cârtiță, marmotă, de exemplu. De aceea, acum, e bine să avem grijă la comportamentul ursului care este foarte activ”, a spus Claudiu Iușan.
”Această comuniune între urs și comunitate se poate administra pașnic“
”România, în cadrul evaluărilor recente, are o populație de 10.000-12.000 de exemplare. Probabil anul acesta, la sfârșit, vom afla exact numărul lor. Gestionarea acestei probleme conflictuale între om și urs va rămâne, dar avem un exemplu de bune practici. WWF a derulat o serie de proiecte în colaborare cu factorii de decizie din Tușnad unde e una dintre cele mai mari concentrații de urși a gestionat fabulos problema. Au stat la aceeași masă. Au identificat problemele, au găsit soluții. Au eliminat pomii fructiferi care atrăgeau urșii, au găsit o soluție și au montat garduri electrice. Au făcut o patrulă pentru a identifica urșii problemă, iar acum se joacă cu puști de tip paintball și marchează urșii care vin prima dată cu o culoare, pe cei care vin a doua, a treia oară cu albastru și pe urșii care vin și distrug cu altă culoare. Pe acești urși care distrug ori îi duc în altă parte – la diverse centre – sau aplică soluția letală. Prioritatea e viața omului. Au achiziționat containere închise care nu pot fi accesate de urși, iar echipamentele luate din Slovacia au rezolvat problema deșeurilor menajere. Trebuie să vedem problemele care sunt în spate: să gestionăm deșeurile menajere și să stopăm hrănirea”, a spus biologul.
Cum sunt urșii din Munții Rodnei
Claudiu Iușan a explicat că atunci când o ursoaică are pui, devine agresivă având un comportament de apărare.
”Din fericire, zona sudică a Munților Rodnei nu se confruntă cu probleme mari cu urșii, deși Dealul Negru are una dintre cele mai mari concentrații de urs brun din Europa. Agresivitatea și conflictul om-urs încă nu s-a manifestat. Nu sunt cazuri de deces. Lucrez la Administrația Parcului din 2004, avem 110 stâne în Munții Rodnei și pot număra pe degete cazurile de oameni atacați. Oamenii zi de zi se confluntă cu urșii, dar a devenit o comuniune între om și natură”, a adăugat el.
România are cel mai mare fond de daune oferite pentru urs, peste 2-3 milioane de lei.
”Suntem singura țară din UE care nu avem o evaluare a măsurilor de prevenție la urs fiindcă există o cotă care se dă pentru urșii problemă. Cota s-a înțeles greșit ca să se aducă turiști sau pe cei care vor să împuște și s-au împușcat exemplare pentru trofeu, urși care nu aveau nimic de-a face cu problemele din zona comunităților. Dacă vin în comunitate, e foarte greu de refăcut comportamentul unui urs și va trebui eliminat”, a mai menționat el.
Potrivit celor mai recente date din primăvara acestui an, în Bistrița-Năsăud sunt peste 1000 de urși.
Foto cu caracter ilustrativ
Cum explicați domnule Samoilă faptul că populația de urși a crescut in ultimii 10 ani în România de la 8000 la 12000 exemplare? Este normal asa ceva? Sa creasca efectivele cu 50% in 10 ani?
Va spun eu cum. In urma cu 10 ani era ministrul mediului o ONG-ista, madam Palmer. A oprit vanatoarea la urși. Problemele cu urșii pe care le avem de aici izvorăsc. Urșii nu au dusmani naturali. Restul sunt teorii ONG-iste. Asta este realitatea.
Politicienii nostrii, toți sunt niște căcăcioși și nu au curaj de frica ONG-urilor să modifice legea și să îndrepte lucrurile. Comunități întregi trăiesc cu groază de frica fața de aceste animale. Și voi, biologii emiteți tot felul de teorii, de genul cum să ne împăcăm cu sălbăticiunile.
Adevarul, adevarat este ca esti un fraier needucat si te crezi buricul Planetei alaturi de dusmanii de temut al naturii care este Omul prost si lacom la toate.
Voi estia care doriti uciderea animalelor nu intelegeti ca nu sunteti singuri in lumea asta si trebuie sa impartiti teritoriul cu o gramada de alte specii toate lasate de DUMNEZEU.
De altfel cand a avut loc Potopul in Biblie se spune ca DOMNUL s-a cait si i-a parut rau ca a lasat si creat Omul pe Pamant si nu URSUL.
Domnule Adevăr Adevărat
Când spuneți ONG uri vă referiți și la Asociațiile de vânătoare, nu? Pentru că ele sunt tot ONG uri.
Vânătorii si asociațiile lor si-au adus si isi aduc in continuare contributia la această problemă prin hrănirile artificiale, vânătoarea la trofeu, creșele de urși (pui crescuți și obișnuiți cu prezenta oamenilor, eliberați apoi în natură – vezi cazul din județul Argeș cu pui eliberați în zonă Vidraru si Făgăraș).
Dacă s-ar gândi și vânătorii (pe care ii avem și la noi prin ogradă)la binele comun și al.naturii, și nu la blănuri agățate pe perete, cârnați si fripturi de
labă de urs sau miile de euro plătite de vânătorii străini, atunci ar merita și ei sa fie băgați în seamă. Până atunci prefer opinia biologilor, care văd în natură ecosisteme și nu “ferme” de produs cârnați și salam din carne de vânăt.
Propun să tăiem toată pădurea la ras, să îi ia naiba de urși, să scăpăm de ei, și după betonăm tot și facem blocuri în loc…
Efectivul optim pentru județul nostru a fost și este de circa 400 de urși. Punct. Surplusul provoacă daune atât populației umane cât și populației de urși. Viziunile, acțiunile, interesele, legislația, etc. sunt la noi ca-n junglă așa că musai să suportăm consecințele și să cârcotim că la asta ne pricepem cel mai bine.
În principiu aspectele relatate sunt fundamentate. Cu mari rezerve asupra evaluării de 10.000 – 12.000 de urși iar perioada asta din an se numește HIPERFAGIE, nicidecum hipofagie. Hiperfagia este definită ca hrănire în exces.