”România are marea șansă de-a întoarce brazda!”, crede primarul comunei Chiochiș, Vasile Silași. ”Avem pământ agricol de calitate și o mare experiență. Mai avem nevoie de forță de muncă, adică de capital și multe utilaje, dar multe utilaje moderne”, a adăugat primarul care a înființat prima cooperativă agricolă din județ în care sunt implicate și autoritățile locale.
”În istoria modernă a României, crizele economice au avut consecințe grave asupra societății noastre, cei care au suferit cel mai mult fiind oamenii simpli, săracii, cei fără mijloace financiare sau slujbe bine plătite, dar asta e o altă poveste. Povestea noastră face referire la faptul că, la finele celui de-al doilea război mondial, agricultura, distrusă de război și secetele prelungite a fost salvată de industrie. Așa au fost vremurile.
S-a vorbit foarte mult, chiar foarte mult, de faptul că agricultura românească ar putea hrăni 80.000.000.000 de oameni. E o cifră uriașă și, chiar dacă ar fi mai mică, 75%, chiar jumătate din cele 80 de milioane de oameni și tot ar fi mult, iar criza sanitară prin care trecem, cred eu, reprezintă cea mai mare oportunitate din ultimii 30 de ani pentru relansarea agriculturii. De ce spun aceasta? Pentru că: oamenii se pot lipsi de multe, de televizor, de mașină sau de lux, dar de mâncare nu se poate lipsi nimeni, nimeni din această lume.
E bine de știut că: 45% din populația României trăiește la sat, 30 dintre aceștia sunt agricultori. În ceea ce privește terenurile agricole, deși nu există statistici clare, știm că o treime din terenurile agricole din România au fost cumpărate de investitori străini. În cea mai mare parte e vorba de fermieri europeni.
Din 2014 România a liberalizat piaţa terenurilor agricole, pe scurt a permis fermierilor din Uniunea Europeană să cumpere terenurile pe care şi le doresc în România. În Franţa sau în Elveţia o fermă de 50 de hectare este percepută ca o fermă mare. În România, cu aceeaşi bani se pot cumpăra între 500 şi 1000 de hectare. Aceste cifre vorbesc de la sine şi explică graba cu care fermierii occidentali au venit în România.
Forţa de muncă calificată e adevărata problemă a agriculturii din România. Potenţialul enorm pe care îl are fostul grânar al Europei a fost risipit aproape 25 de ani. Abia în ultimii ani s-a putut remarca o revigorare a interesului pentru învăţământul agricol.
Ţara făgăduinţei… Aşa arăta România cu întinsele sale suprafeţe agricole. Ce vreau să spun prin toate aceste lucruri? Că România poate să redevină un grânar în cel mai larg sens al cuvântului al Europei, asta, mai ales în contextul actual al crizei alimentare care amenință omenirea: avem pământ agricol de calitate și o mare experiență. Mai avem nevoie de forță de muncă, adică de capital și multe utilaje, dar multe utilaje modern. Dacă avem capital, vom avea și oameni pe care să îi convingem să rămână acasă. Dar, despre cum se văd de la talpa țării toate aceste povești, într-un episod viitor…”, a scris pe Facebook Vasile Silași, primarul comunei Chiochiș.
Mai corect ar fi ca titlul articolului să fie reformulat astfel: „România poate să devină grânarul Europei”. Si asta, pentru că România nu a fost niciodată grânarul Europei.
Se spunea, fără nici un temei că, în perioada interbelică, România a fost cel mai mare exportator de grâu în Europa şi că hrănea popoarele vest-europene, prin puterea sa agricolă extraordinară. Specialiştii istoriei moderne contrazic însă ideea şi, mai mult decât atât, arată că această constatare este doar un mit, departe de adevărul istoric. Pe baza datelor statistice, dar şi a arhivelor economice rămase din secolul al XIX-lea şi perioada interbelică, comparate cu cele din alte zone ale Europei dar şi ale lumii, specialiştii au demonstrat că România nu a fost niciodată grânar al Europei. Din punctul de vedere al acestora, România a fost o ţară agricolă, dar nu a avut tehnologia necesară pentru a exploata la maxim potenţialul agricol şi nici nu dispunea de toate condiţiile necesare pentru a deveni o bază de aprovizionare a Europei cu grâne.
A existat însă şi un an si anume 1938, în care România a exportat masiv grâu şi specialiştii spun că acesta ar fi fost vârful exporturilor româneşti, care de altfel a condus la conturarea mitului fals de ”grânar al Europei” . Acest export masiv de cereale din România în Europa în anul 1938, a avut însă consecinţe grave pentru ţară, care s-a confruntat cu o criză a pâinii. Adevăratul motiv pentru care a apărut mitul că România era „grânar al Europei“ a fost şi faptul că în porturile dunărene de pe teritoriul României se stabilea preţul grânelor în perioada interbelică.
@Ardelean, bine de tot scris omule dar de ce ii strici feng shui-ul lui Vasîle!? Uite ce se întâmplă într-o țară civilizată cu o primărie de comună (Germania): „În comună face curățenie cu voluntari, adică localnicii dispuși să iasă la măturat o dată la două săptămâni. Inclusiv el și soția sa, în prezent consilier local, fac voluntariat la primărie. Poate deconta lunar în limita a 700 de euro pentru diverse cheltuieli, dar nu primește salariu și nu poate face cheltuieli de protocol din banii municipalității.”
Între timp într-o societate „multilateral dezvoltată” precum România unul ca cel de mai sus pușcă vreo 2 mii de Euro și pentru că avem Facebook începe să se creadă și filozof.
În același timp, în aceeași țară, unul care acum ceva ani vindea tigăi din sufrageria de la parterul blocului din Decebal este numit subprefect.
P.S. Ca să nu-și uzeze unii tastatura degeaba, nu-s pesedist, am votat cu ei o singură dată ca să nu iasă Vadim.
Ideea primarului de Chiochis poate fi productiva pt Romania in masura in care vom vedea ca mii de romani ,in loc sa fie sclavi de buna voie la spanioli sau la nemti ,vor incepe sa cultive pamanturile ramase in paragina in tara lor.Tara noastra trebuie sa o schimbam noi,cu munca ,cu legi si cu mai multa dragoste!