De ce nu vrea secretarul municipiului Floare Gaftone să semneze anumite autorizaţii de construire

Avocatul George Gaftone, care o reprezintă pe secretarul municipiului Floare Gaftone în procesele pe care aceasta le are întrucât a refuzat să semneze unele autorizaţii de construire a transmis un drept la replică publicaţiei noastre urmarea afirmaţiilor făcute de primarul Ovidiu Creţu la ultima şedinţă a Consiliului Local Bistriţa.

În timpul dezbaterilor despre prelungirea Planului Urbanistic General (PUG), Ovidiu Creţu a spus: „PUG a fost discutat în nenumărate instanţe. Atunci când autoritatea refuză un document, o aprobare, autorizaţie sau certificat, drumul este direct către instanţele de judecată. Ca dovadă faptul că doamna secretar care a dat acea informare are nişte procese în penal de la cei la care le-a refuzat în baza PUG să le dea documente pe care legea ne obligă să le dăm. Sunt absolut convins că, dacă erau probleme de diferenţă între PUG aprobat de CL şi cel pe baza căruia se emit autorizaţiile, eram demult în instanţă cu doamna secretar. Nu s-a întâmplat şi nu se întâmplă. Noi respectăm legislaţia, ca dovadă că nu am niciun proces cu cineva care ne-a solicitat documente în baza PUG. Acest PUG este şi la Prefectură, şi la instituţiile celelalte, şi este şi pe site. Însă să-şi închipuie cineva că primarul, directorul juridic, arhitectul şef îşi permit să se joace cu astfel de documente care înseamnă puşcărie imediat, cred că acel cineva nu ştie pe ce lume trăieşte”.

Redăm, în continuare, integral, textul transmis de avocatul George Gaftone:

„Pentru corecta informare a cetăţenilor municipiului Bistrița cu privire la declarația primarului municipiului Bistrița din cadrul ședinței Consiliului Local din data de 02.11.2018 se impun câteva precizări.

Primarul municipiului, constant și perseverent în a-și manifesta reaua-credinţă și disprețul faţă de funcția de secretar al municipiului, continuând, amplificând și prelungind presiunea și în registrul mediatic, a afirmat în mod tendențios și vădit nefundamentat că secretarul este cercetat în mai multe dosare penale.

Contrar celor susținute de către primar, secretarul municipiului Bistrița nu este cercetat în mai multe dosare penale, ci a fost parte în trei dosare înregistrate pe rolul instanței de contencios administrativ având ca obiect obligaţia de emitere a unor autorizație de construire. 

Pentru toate cele trei autorizații de construire nesemnate, secretarul a avut argumente solide cu privire la nelegalitatea acestora, fapt confirmat deja în două dosare, inclusiv de către Curtea de Apel Cluj.

În motivare, instanțele de contencios administrativ, au reținut că refuzul secretarului municipiului de a semna actul administrativ nu este unul nejustificat, respectiv că nu se poate impune emiterea autorizațiilor de construire cu nesocotirea prevederilor legale și a documentațiilor de urbanism, chiar și în contextul în care arhitectul șef, șeful serviciului de urbanism și primarul își asumă semnarea acesteia, căci, statul, prin intermediul autorităţilor publice locale, are dreptul și datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism și amenajare a teritoriului, condițiile de dezvoltare durabilă și respectarea interesului general al colectivităţii.

Recent, Larionesi Traian, administratorul societăţii Frasinul SRL, nu s-a mai adresat instanței de contencios administrativ, ci a formulat o plângere penală.

În urma plângerii formulate se efectuează cercetări împotriva secretarului municipiului Gaftone Floare sub aspectul săvarşirii infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu refuzul acestuia de a semna un certificat de urbanism incomplet, care nu conține toate solicitările necesare în vederea emiterii autorizației de construire în legătură cu construirea unui imobil de locuințe colective de mici dimensiuni în regim de înălţime maxim P+2 niveluri.

Refuzul secretarului are la bază următoarele argumente legale:

1. Lipsa cuprinderii în certificatul de urbanism a obligației privind întocmirea unei documentații de urbanism care să fie supusă consultării publice și aprobării Consiliului Local. Această obligație este impusă de prevederile Cap.I.4.2. din Regulementul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General și de Legea 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului.2.Lipsa unor reglementări clare privind locuințele colective mici, respectiv numărul maxim de apartamente admise.Prin adresa nr. 37319/18.05.2017 arhitectul șef și șeful serviciului de urbanism i-au comunicat solicitantului că ”proiectul nu se încadrează în categoria imobilelor de locuințe colective de mici dimensiuni, imobilul propus fiind un bloc de locuințe P+2E cu 32 apartamente.” Această observației a fost reluată două luni mai târziu, în 07.07 2017, când i-a fost restituită documentația. Ulterior după câteva “ajustări ” în urmă cărora au rezultat 42 de apartamente, primarul și arhitectul șef s-au răzgândit și au fost de acord cu amplasarea acestui obiectiv fără întocmirea unei documentații de urbanism.3. Punctul de vedere acordat secretarului prin adresa nr 45/23.02.2018 de către specialiști din cadrul Registrului Urbaniştilor din România – Biroul Teritorial pentru Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest.Patru specialiști de renume în urbanism au semnat și au apreciat că ” terenul se încadrează în UTR L2 – subzonă locuire individuală cu regim de contruire discontinuu. Din analiză planului de situație propus rezultă că imobilul este este unul de construire continuu, în contradicție cu prevederile PUG. Aceștia au susținut necesitatea întocmirii unei documentații de urbanism PUD/PUZ conform capitolului 1.4- 1.4.2, dar și ideea că 32 apartamente pe o unitate locativă depăşeste cu mult noțiunea de locuințe colective de mici dimensiuni”4. Modificările aduse UTR 39 (Unitate Teritorială de Referinţă) fără aprobarea Consiliului Local.

Analiza planşelor UTR mă îndreptăţesc să cred că acestea au fost modificate faţă de forma aprobată de către Consiliul Local al municipiului Bistrița.

Reglementările pe UTR fac parte componentă din Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General.

Așa cum rezultă din cuprinsul planşelor, diferențele semnificative există cu privire la mărimea UTR, respectiv, conturul, numărul de străzi incluse, dar și reglementări diferite pe UTR.

La L2, pe langă pe lângă locuințe individuale în regim continuu, în varianta ulterioră s-a adăugat și regimul discontinuu fiind adăugate și 3 poziții noi, respectiv Is1 și IS1a (acesta fără corespondent în partea descriptivă ) și A1 astfel încât imobilul să poată fi edificat cu mai multe scări, contrar punctului de vedere al specialiștilor din cadrul Registrului Urbaniştilor din România.

Secretarul a informat atât primarul cât și Consiliul Local că documentația aferentă Planului Urbanistic General i-a fost comunicată pe suport de hârtie de către arhitectul șef după mai bine de trei ani de la aprobarea Consiliului Local și că are un conținut diferit faţă de varianta depusă în anul 2013. Pentru exemplificare a depus planșe cu cele două variante pentru UTR1, UTR 4, UTR 5, UTR 30, UTR 39.

Se impune o analiză în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului Local, pentru că diferențele sunt semnificative, ușor de remarcat și de către persoane fără o pregătire de specialitate în urbanism pentru a stabili care este variantă de documentație aferentă Planului Urbanistic General – Regulamentului Local de Urbanism care se aplică în continuare având în vedere că recent s-a aprobat prelungirea acestora.

Așa cum am menționat, până în prezent instanțele de judecată au apreciat legalitatea refuzului secretarului de a semna autorizațiile de construire în ciuda poziției exprimate de către primar și arhitect șef care au susținut nelegalitatea demersului secretarului.

Secretarul municipiului, indiferent de formele de presiune, de intensitatea acestora și a direcțiilor din care vin se va situa și în viitor de partea legii și a intereselor cetăţenilor municipiului Bistrița”, a transmis avocatul George Gaftone.