Ziua Holocaustului, comemorată la Bistriţa. Ultimul supravieţuitor a decedat luni

De la comemorare nu au lipsit nici administratorul judeţului, Florin Moldovan, consilierul municipal PER Alexandru Toniuc, preşedintele Societăţii de Concerte Gavril Țărmure, dar şi câteva clase de elevi, care au avut parte de o scurtă lecţie de istorie în aer liber.

Cei prezenţi au ţinut la început un moment de reculegere în memoria victimelor Holocaustului, iar după discursurile oficialităţilor s-au depus coroane de flori.

În preziua acestei comemorări s-a stins din viaţă, la 83 de ani, ultimul supravieţuitor din Bistriţa-Năsăud al Holocaustului, Simion Rozenberg.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac, a declarat că Rozenberg participa în fiecare an la comemorarea Zilei Holocaustului. „După moartea sa, am rămas doar 18 evrei în tot judeţul. Supravieţuitori ai Holocaustului au fost şapte, dar, în decurs de şase ani, s-au stins toţi”, a declarat Fredi Deac. El a spus că, la momentul deportării, Rozenberg avea doar 13 ani şi a văzut cu ochii lui cum i-au fost arşi părinţii în crematoriu. „Timpul petrecut în lagăre şi munca silnică pe care a prestat-o în mină i-au degradat mult starea de sănătate. A reuşit să scape având doar 25 de kilograme”, a spus Deac.

El a menţionat că, din Bistriţa-Năsăud, peste 6.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele 300 de evrei au murit înainte de a fi deportaţi şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă.

Deac a relatat că evreii din Bistriţa au fost duşi iniţial într-un lagăr la patru kilometri de oraş, pe teritoriul actualei Staţiuni de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, unde se spunea că va fi pregătit terenul pentru o crescătorie de porci.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Stelian Dolha, a spus că ” a devenit un truism să spunem că greşelile pe care nu le recunoaştem putem să le repetăm”: ”Problema Holocaustului nu este doar a evreilor sau a românilor, ci a noastră, a tuturor. Comemorarea victimelor ar trebui să ne dea un sentiment de maturizare a clasei politice, a societăţii în general. Cei 6.500 de evrei au fost gazaţi, alţii au fost supuşi la tot felul de experimente, foarte puţini s-au mai întors. Au fost duşi într-un ghetou la marginea Bistriţei, apoi au fost transportaţi ca nişte vite într-un tren mărfar. Au fost lăsaţi sub cerul liber, fără apă, fără hrană. Sinagoga restaurată este semnul care ne spune că omul poate greşi foarte uşor, iar mesajul clar este că cel mai mare duşman al omului este tot omul, sub imperiul unei ideologii. Ce trebuie să facem noi astăzi este să întindem o mână către cel de lângă noi şi să-i spunem: sunt aproape de tine”.

Subprefectul Ovidiu Frenţ a transmis condoleanţe pentru pierderea ultimului om care a trăit pe viu ororile Holocaustului şi le-a mulţumit profesorilor care i-au adus pe elevi. ”Istoria trebuie cunoscută şi învăţată pentru a nu repeta aceleaşi greşeli. În perioade de criză a fost posibil să se nască un astfel de monstru, fascismul în Italia şi nazismul în Germania. Este îngrijorător că în unele ţări se manifestă tendinţe extremiste puternice, iar unii conducători politici nesăbuiţi îşi dau girul pentru nişte comunităţi efemere şi fac să crească aceste grupări şi să aibă suport politic. Istoria evreilor e mult mai veche, dacă vorbim despre ei ca şi victime putem vorbi ca despre una dintre cele mai mari civilizaţii ale omenirii, care a început în urmă cu peste 10.000 de ani. Copiii trebuie să se aplece şi asupra culturii imense dăruite de poporul evreu”, a spus Frenţ.

Gavril Țărmure a menţionat că ”una dintre cele mai sinistre orori din istoria omenirii trebuie amintită pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple”. ”Forma de omagiu pe care o exersăm zi de zi la Sinagogă, simbol al credinţei şi culturii mozaice, este un fapt îmbrăţişat de concitadini. Cărţile pe care le-am editat privind supravieţuitorii Holocaustului, despre familii de evrei, sau spectacolul Janka în care joacă magistrala actriţă Maia Morgenstern sunt câteva dintre acţiuni care au în vedere un omagiu direct către poporul evreu. Trebuie să avem o privire optimistă, evreii nu sunt o naţiune văicărită, ei îşi asumă destinul şi l-au suportat cu demnitate”, a subliniat el.

Mai multe imagini – pe pagina noastră de facebook.