Bunătăţile muntelui, în inima oraşului. Grigore Rânziş: Se poate trăi din agricultură dacă munceşti

Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului devine renumit nu doar pentru viscolul care îngreunează iarna circulaţia pe DN 17, ci şi pentru roadele pământului. Fermierii din Piatra Fântânele, localitate situată la 1200 de metri altitudine, la graniţa cu Suceava, au dezvoltat mici afaceri cu căpşune, mure şi afine.

Timp Online v-a prezentat deja afacerea familiei Vancea, formată din doi ingineri constructori şi două fiice arhitecte, care a descoperit încă de acum 11 ani că pământul nisipos de la Tihuţa e, de fapt, aur curat pentru agricultura ecologică. Vi-l prezentăm acum pe Grigore Rânziş (38 de ani) din Piatra Fântânele care lucrează aproape trei hectare de teren împreună cu soţia lui.

„Noi suntem producători de căpşuni, în special, dar am mai plantat şi zmeur, mure, afin şi mai avem şi mure sălbatică. Avem 2,5 hectare de teren plantate cu căpşuni şi 10 ari de zmeură, 5 ari de mure şi vreo 5 de afin. Cătină de acum vrem să plantăm. Am început să vindem fructele, de procesat abia anul acesta ne-am apucat şi am făcut mai întâi nişte produse de probă. Trebuie să ne şi autorizăm. Ne-am informat, trebuie să mai lucrăm la spaţiul de procesare, dar în special vindem fructe”, a spus fermierul, prezent în fiecare sâmbătă la târgul producătorilor locali.

Spre deosebire de familia Vancea, soţii Rânziş nu au altă profesie.

„Ne ocupăm exclusiv cu agricultura. E foarte mult de muncă acolo. De când se duce zăpada şi până vine din nou trebuie să muncim ca să pregătim plantaţiile. Dacă nu cureţi plantaţia veche şi nu fertilizezi cu îngrăţământ de fermă, nu obţii nicio recoltă. La primăvară, după ce se duce zăpada, începem din nou cu prăşitul. Toată vara e de muncă. E mult de lucru şi sunt multe riscuri în gricultură. Eu lucrez împreună cu soţia şi mai anjagăm oameni când este de lucru la cules de căpşuni. Se poate trăi din agricultură, chiar şi la munte, dacă munceşti mult şi te informezi să munceşti cât mai corect. Chiar dacă sunt multe riscuri şi pierderi, se poate trăi. În afară de producţie, trebuie să ieşi pe piaţă şi să te cunoască lumea. Cu acest târg al producătorilor locali de la Biserica Evanghelică am fost ajutaţi practic. Aici e multă lume care vine şi din alte părţi. Sperăm să se ducă vorba şi să ne facem cunoscuţi”, a spus Grigore Rânziş.

Deocamdată, familia Rânziş nu a primit bani europeni ca să-şi dezvolte afacerea, deşi i-ar prinde foarte bine. „Ne-am informat şi încercăm să aplicăm în primăvară când va fi o nouă sesiune pentru finanţare”.

În afară de fructe de pădure proaspete care se vând foarte bine la drumul mare sau pe internet, fermierii au început să pregătească şi diverse conserve.

„Lumea crede că, noi fiind mai tineri, poate părinţii ne fac dulceţurile şi siropurile, dar nu e aşa. Nevasta mea e cu reţeta. Eu o ajut la ce mă pune şi împreună facem produsele. Se trec bine dulceţurile, murea, zmeura, avem şi mentă cu ghimbir, aşa tot de probă”, a spus Grigore Rânziş, pe care îl veţi găsi şi de acum sâmbăta între 8.00 şi 14.00 la târgul de la Biserica Evanghelică, iar sâmbăta viitoare la Viişoara unde are loc o nouă ediţie a Festivalului „Toamna bistriţeană”.