De ce este dispusă comuna Dumitra să cedeze 10 ha de pădure pentru construcţia unei noi celule la Tărpiu

Pentru construcţia celei de-a doua celule a depozitului ecologic de la Tărpiu este nevoie de o suprafaţă de 10 hectare de teren identificată într-o pădure. Primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, este dispus să o cedeze Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, deşi e de acord teoretic cu „verzii” care se opun proiectului. Primarul spune totuşi că este în interesul „tărpienilor săi” să accepte propunerea CJ şi a ALDE, partidul din care face parte.

„Suntem în faza în care ne dorim să dăm în pădure 10 hectare de teren pentru celula doi care va fi făcută la Tărpiu. Preşedintele CJ ne-a spus că ar putea avea un proiect de 4 milioane de euro. Nu vrem să încurcăm lucrurile, dacă tot am acceptat de la început să se facă depozitul ecologic la noi când poate că nu trebuia să acceptăm. Eu ştiu că nu trebuia să accept atunci când era Liviu Rusu preşedintele CJ. Am cam pierdut pentru că am crezut că va da şi va face. Recunosc că am greşit pentru că nu trebuia să fiu de acord până nu era scris negru pe alb. Nu trebuia să cred poveşti, dar acum încercăm să îndreptăm. Ştiu că ecologiştii de la Partidul Verde se opun, sunt de acord cu ei, dar eu pun altfel problema, eu şi partidul meu (ALDE-n.r.), adică e un pas în faţă: dacă o mutăm în pădure şi există o perdea cu copaci de 50 de ani roată, o perdea de 25 de metri, e un pas în faţă pentru tărpienii mei: se reduce poluarea mult şi vizual. Apoi, lemnele de pe cele 10 hectare de teren le vindem noi, comuna Dumitra, facem nişte bani, nu ştiu cât, un miliard-două (bani vechi -n.r.), iar CJ, care trebuie să obţină de pe acum aprobări de la Mediu, de la Păduri, are obligaţia de a planta cele 10 ha în zona noastră şi de a le întreţine până la o anumită fază, pratic nu pierdem nimic”, a spus Gheorghe Bălăjan.

Potrivit primarului din Dumitra, locuitorii din Tărpiu nu mai sunt revoltaţi de faptul că au depozitul de gunoi al judeţului pe raza satului lor: „Au fost nemulţumiţi atunci, am lămurit problema, CJ face paşi în faţă, Guvernul face paşi în faţă şi Europa care ne obligă să depunem mai puţin gunoi. O să fie o maşină, un ciur, de selectat gunoiul umed de celălalt. Mirosul de la depozit se simte foarte rar în sat dacă se controlează levigatul. Noi, la comună, încasăm în jur de 80.000 de lei redevenţă şi impozit de la depozitul ecologic. E ceva, dar e puţin. Şi satul are beneficii. Eu sunt convins că, dacă nu era groapa la Tărpiu, nu se turna asfalt niciodată. Era un drum închis. Am făcut eu asfalt şi a făcut CJ 4 km de asfalt acum şi mai ştiu că CJ va face trecerea spre Bistriţa până la Leoni şi atunci va creşte valoarea Tărpiului că va fi asfalt pe 7 km până la Bistriţa. Satul va creşte, o să vină populaţie, vor putea face oamenii naveta. Acela e acum un drum blocat. Va fi aşadar asfalt, îl va face preşedintele Radu Moldovan. Chiar dacă ne-am mai certat, faţă de Liviu Rusu a fost mai domn”, a spus Bălăjan.

În satul Tărpiu sunt 1700 de localnici şi 200 de copii care au şcoală în sat.

Reamintim că, în martie 2017, președintele CJ Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, a spus că au început demersurile pentru construcția celei de-a doua celule la Centrul de management integrat al deșeurilor de la Tărpiu, pentru ca lucrurile să desfășoare conform termenelor prevăzute.

”Am văzut neplăcerile create populației din zonă de mirosuri și de alte probleme. Am făcut împreună cu colegii și o propunere către Ministerul Apelor și Pădurilor care să completeze Legea Codului Silvic, unde era prevăzută posilitatea de a scoate din fondul silvic anumite suprafețe de pădure pentru lucrările de interes regional în ceea ce privește rețelele de apă, canalizare, gaz, electricitate și am rugat să completeze și cu proiectele legate de deșeuri. Am fost la Tărpiu alături de primarul din Dumitra și am văzut în vecinătatea primei celule o zonă plată, undeva în pădure, unde am putea avea o perdea forestieră de 10-15 metri și celula să fie construită în interior, respectând Codul Silvic cu împădurirea unei alte suprafețe și așa mai departe. Ne dorim ca în timp util să putem pune la dispoziția administratorului locația, pentru a putea începe construcția celulei 2. Conform contractului, obligațiile financiare de construcție a celulei 2 revin administratorului depozitului (n.r. – SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL)”, a declarat șeful CJ.

Anul trecut, președintele organizației județene Partidul Verde Bistrița-Năsăud, Cristian Țetcu, a spus într-o conferință de presă că, în domeniul protecției mediului, ”trăim situații fără precedent”, iar instituțiile publice nu înțeleg ”fenomenele distructive, cu tentă criminală chiar, care au scăpat de sub control” în gestionarea deșeurilor, malurile râurilor fiind pline de gunoaie, și defrișări ilegale.

Cristian Țetcu a menționat că va fi ”dezastru” dacă la Tărpiu se vor construi în acea zonă și celulele 2, 3 și 4 de depozitare a gunoiului: ”Va fi punctul zero al nenorocirilor, comunitățile de acolo nu vor mai avea nicio șansă de dezvoltare. Întreaga pădure va fi pusă la pământ pentru realizarea acelor celule, iar poluarea va fi la ea acasă”.

În august 2016, peste 100 de persoane au protestat la Tărpiu, în fața depozitului ecologic, cerând soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor și spunând că s-au săturat de mirosurile insuportabile degajate de la groapa de gunoi. La fața locului a venit vicepreședintele CJ Ioan Țintean, dar și primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan. La un moment dat, protestatarii au impiedicat accesul unei maşini de salubritate în incinta depozitului, autospeciala retrăgându-se din zonă.